Anul 1588. A fost semnat tratatul de comerţ, încheiat de Petru Şchiopul, domn al Moldovei, cu Elisabeta, regina Angliei. Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, încheie, în numele reginei, cu domnitorul Petru Şchiopul un tratat prin care supuşii reginei urmau a fi liberi a se statornici şi a face negoţ, a vinde şi a cumpăra, „ba chiar a face toate cele ce societatea omenească şi obiceiul caută pentru negoţ şi pentru trebuinţele vieţii”.
Anul 1595. Domnitorul Ieremia Movilă a recunoscut suzeranitatea polonă, declarând Moldova „membru credincios şi inseparabil” al coroanei polone.
Anul 1812. A început, în Moldova, domnia lui Scarlat Callimachi (până în 1819) care a iniţiat codul de legi al Moldovei – „Codul lui Calimachi”.
Anul 1856. S-a născut genialul scriitor ucrainean Ivan Franko. Ivan Franko (1856-1916) a fost şi un savant-enciclopedist, filosof, activist politic şi public. A fost cofondatorul şi preşedintele primului partid politic ucrainean. În perioada 1890-1891 Ivan Franko a învăţat la Universitatea din Cernăuţi. El a vizitat nu o dată Cernăuţiul, unde a şi fost arestat. Despre arestul său a scris Mihai Eminescu. Ivan Franko a lăsat o moştenire scriitoricească şi ştiinţifică colosală – 50 mii de lucrări. În perioada sovietică Ivan Franko era supranumit „pietrarul viitorului comunist”, în prezent este asociat cu chipul proorocului Moise, proslăvit în poemul său. În Ucraina există Premiul literar internaţional „Ivan Franko”. Unul dintre laureaţii acestui premiu a fost Mircea Lutuc, poet şi traducător român din Cernăuţi.
Anul 1877. În timpul Războiului ruso-româno-turc a avut loc primul atac al trupelor române asupra poziţiilor turceşti. Misiunea de asalt şi cucerire a redanului otoman, din faţa redutei Griviţa-1 din sistemul de apărare a Plevnei, a fost încredinţată Regimentului 13 dorobanţi, comandat de locotenent-colonelul Ion Petrovici, şi altor subunităţi din cadrul Diviziei a 4-a infanterie. Cucerirea acestui avanpost fortificat se înscrie ca o primă victorie a Armatei Române. Pentru succesul repurtat, drapelul de luptă al Regimentului 13 dorobanţi este distins cu Ordinul „Steaua României”. De asemenea, s-a acordat unor ofiţeri şi soldaţi din subunităţile participante la atac Ordinul „Steaua României”, precum şi medalia „Virtutea militară”.
Anul 1941. S-a născut vestitul actor ucrainean de teatru şi film, Bogdan Stupka. Artistul poporului, Bogdan Stupka (1941-2012), a fost conducătorul artistic al Teatrului Naţional Academic „I. Franko” din Kiev, Erou al Ucrainei. Pe scena teatrală Bogdan Stupka s-a produs în circa 50 de roluri, iar în filme – în circa o sută de roluri.
Anul 1943. A murit Constantin Prezan, mareşal român, membru de onoare al Academiei Române, şef al Marelui Stat Major în perioada 1918-1920. Constantin Prezan (1861-1943) a coordonat planul campaniei din 1917 – bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Mareşalul Constantin Prezan a fost erou al Primului Război Mondial.
Anul 1989. Marea Adunare Națională de la Chișinău a decis oficializarea limbii române și trecerea la alfabetul latin. Ea a fost o întrunire ce s-a ținut in Piața Victoriei din Chișinău (în prezent, Piața Marii Adunări Naționale), în contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor 80 din RSSM. Au participat aproximativ 750.000 de oameni. Sub impulsul Marii Adunări Naționale, peste două zile, pe 29 august 1989, s-au deschis lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care a durat până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni au reușit să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse au avut loc pe 31 august, când s-a votat și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.
Anul 1991. Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova. La câteva zile după puciul de la Moscova, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa, după ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Guvernul şi Parlamentul României au sprijinit acest act, recunoscând, imediat, noul stat românesc. România a fosta primul stat care a recunoscut independenţa Moldovei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com