La 29 august 2007, la Mănăstirea Secu din județul Neamț, a avut loc canonizarea Mitropolitului Varlaam al Moldovei, la 350 de ani de la moartea sa.
Sfântul Ierarh Varlaam (1585-1657) a fost mitropolit al Moldovei în perioada 1632-1653. A avut merite mari în istoria spiritualității românești și ortodoxiei. Este considerat unul dintre întemeietorii limbii române literare. A tradus și a scris mai multe lucrări de spiritualitate. La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.
Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1580, dintr-o familie de răzeși din Bolotești, Putna. Numele său de mirean a fost Vasile Moțoc. De tânăr și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea râului Secu, unde a învățat carte, și-a dezvoltat talentul de vorbitor și scriitor și a însușit limbile slavonă, latină și greacă. Pe locul schitului, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu, în care a început să funcționeze și o școală.
Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povățuitor, ajunge pe treptele ecleziastice cele mai înalte, devenind egumen al mănăstirii. În 1628, ca urmare a faptului că era sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, a fost trimis într-o misiune ecumenică la Moscova și Kiev. Întors în țară, primește vestea morții Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) și pe cea a înlăturării domnitorului Miron Barnovschi, ceea ce îl determină să se retragă la Mănăstirea Secu.
În anul 1632, în timpul domniei Voievodului Alexandru Iliaș, Arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iași și numit în fruntea Mitropoliei Moldovei în locul Mitropolitului decedat Atanasie (1629-1632). Ca nou mitropolit, Varlaam reușește să aibă multe realizări, bazându-se pe sprijinul domnitorului Vasile Lupu. Susținut și de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam reușește chiar înființarea primei tipografii românești din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași. De asemenea, în 1645 a convocat un sinod al ierarhilor din Moldova și Țara Românească, cunoscut ca Sinodul de la Iași.
În 1639 Varlaam figurează printre cei 3 candidaţi la funcţia de Patriarh al Constantinopolului, fapt ce demonstrează înalta sa pondere în lumea ortodoxă.
„Cazania” lui Varlaam („Cartea românească de învățătură”) este cea mai relevantă lucrare a sa pe care o finalizează în 1637. Ea conține primele versuri în limba română, întitulate „Stihuri în stema domniei Moldovei“. Reuşeşte să o tipărească abia în 1643 la Iaşi, la „tiparul domnesc“.
„Cartea românească de învăţătură” („Cazania”) a Mitropolitului Moldovei Varlaam, opera sa de vârf, este apreciată drept capodoperă a literaturii române din prima jumătate a secolului al XVII-lea.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com