Vasile LEVIŢCHI
POETUL
Tu poţi orice: să-mpresuri infinitul,
Pe-albastre căi să faci naveta-n zare,
Să-ndurerezi un dor când nu-l mai doare,
În blănuri moi de muşchi să pui granitul.
Şi râpe-n brădişor subţiri covoare,
Poţi focului hain să-i spulberi mitul,
Să scape teafăr codrul tău iubitul
Când se abat năprasnice topoare.
Să plăsmuieşti lumini din grea urgie,
Să creşti în om iubirea lumii toată
Şi să le sapi dezastrelor mormântul.
Te-ascultă harul tău. Dar n-o să-ţi fie
Supus până la margini niciodată,
Ci-i veşnic el stăpânul tău – Cuvântul.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com