Anul 1476. Domnul Ştefan cel Mare al Moldovei pune stăpânire pe Târgovişte. În locul voievodului Laioltă Basarab, care fuge spre Dunăre, este instalat pe tronul Munteniei, Vlad Ţepeş, care va fi însă la scurt timp după revenirea sa pe tron asasinat, în urma unui complot al marilor boieri.
Anul 1793. A fost deschis publicului Muzeul Luvru din Paris, unul dintre cele mai mari şi faimoase muzee din lume. Clădirea, fost palat regal, se află în centrul capitalei Franţei şi găzduieşte celebre opere de artă. Muzeul fost deschis în timpul Revoluţiei Franceze. Clădirea a fost în secolele XIII-XV reşedinţă a regelui Francisc I. În secolul XVI, castelul a fost reconstruit de către arhitectul Pierre Lescot în stilul Renaşterii, iar decoraţiunile au fost realizate de către artistul francez Goujon. În perioada următoare, regii Franţei, în special Ludovic al XIII-lea şi Ludovic al XIV-lea, şi-au lăsat rând pe rând amprenta asupra clădirii. În secolul XVIII, arhitecţii Percier şi Fontaine au primit ordinul să mărească palatul cu o noua aripă, care a fost construită în stil Empire. Colecţia de artă a crescut în tot acest timp, pentru că, dacă la început, în palat se aflau doar picturile strânse de către Francisc I, ulterior ceilalţi regi au adunat o mulţime de obiecte antice, precum şi opere ale artiştilor vremii.
Primul care a propus ca palatul să devină muzeu naţional în care să aibă acces publicul larg a fost scriitorul francez Denis Diderot. După deschiderea muzeului, colecţia Luvrului a crescut rapid, astfel încât s-a acordat un spaţiu mai mare în clădire operelor achiziţionate ori donate.
În secolul XX, muzeul a fost îmbogăţit cu o bibliotecă de artă şi arheologie, precum şi cu un laborator pentru studierea ştiinţifică a lucrărilor şi restaurarea lor. In 1993, la cea de-a 200-a aniversare a Luvrului, întreaga clădire a fost transformată în muzeu. În colecţiile muzeului se afla doua dintre celebrele opere ale artei universale: „Mona Lisa” şi „Venus din Milo”.
Anul 1874. A fost dezvelită statuia lui Mihai Viteazul din faţa Universităţii din Bucureşti, lucrare realizată de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse.
Anul 1895. Wilhelm Conrad Röntgen, profesor la Universitatea din Würzburg, Germania, a descoperit emisia unor radiaţii penetrante, pe care le-a numit radiaţii X, care după moartea sa au fost denumite raze Röntgen. Wilhelm Conrad Röntgen (1845-1923) a fost distins în anul 1901 cu Premiul Nobel pentru fizică.
La 8 noiembrie este marcată Ziua mondială a urbanismului şi a planificării oraşelor. Ea a fost iniţiată în 1949 de către profesorul Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires, cu scopul de a veni în sprijinul societății, atât la nivelul cetățenilor, cât și al specialiștilor în urbanism și amenajarea teritoriului, ce caută soluții pentru organizarea orașelor fără afectarea mediului înconjurător. În prezent Ziua mondială a urbanismului şi a planificării oraşelor este sărbătorită în circa 30 de ţări.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com