Anul 1595. A avut loc lupta de la Areni. Ștefan Răzvan, domnitor care a condus Moldova din aprilie până în august 1595, a participat, alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, la campania anti-otomană din toamna anului 1595 din Ţara Românească, în fruntea unui grup de 1500 de lăncieri, care formau centrul armatei creştine.
A fost una din puținele figuri ale istoriei românilor cu origini țigăneşti, fiind fiul unui țigan musulman care venise în Moldova din Imperiul Otoman și al unei femei moldovence, care a servit se pare în armata regelui Henric al IV-lea al Franței, apoi în armata poloneză. Înainte de a accede la tronul Moldovei avea titlul de hatman în armata lui Sigismund Báthory. În bătălia de la Areni, pe 13 decembrie 1595, este prins de oamenii lui Ieremia Movilă și ucis prin tragere în ţeapă.
Anul 1693. A murit Mitropolitul Dosoftei (Dimitrie Barilă), mitropolit al Moldovei, cărturar, poet şi traducător. Cunoscător al limbilor elină, latină, slavonă, poloneză şi ucraineană, este acela care a tradus în româneşte „Psaltirea pre versuri tocmită”, prima operă în versuri tipărită în româneşte. În anul 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt.
Mitropolitul Dosoftei s-a născut în anul 1624 la Suceava, primind la botez numele Dimitrie. A studiat pentru început acasă, apoi la Iaşi, la Colegiul de la Trei Ierarhi, înfiinţat în timpul domnitorului Vasile Lupu. De aici se îndreaptă spre Lvov, unde va studia la Şcoala Frăţiei Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”. Aici a învăţat limbile greacă, latină, slavonă bisericească şi polonă, devenind unul dintre poligloţii vremii. În anul 1649 s-a călugărit la Mănăstirea Probota, primind numele Dosoftei. În anul 1658 a fost ales şi hirotonit episcop de Huşi, apoi episcop la Roman, iar în 1671 a fost ales mitropolit al Moldovei. Toată viaţa mitropolitului a fost o trudă neîncetată pusă în slujba poporului şi a limbii româneşti. În vremea mitropolitului slujbele se ţineau fie în greceşte, fie în slavoneşte, limbi pe care poporul nu le mai înţelegea. Astfel, marea sa grija era ca poporul să înţeleagă ceea ce se slujeşte în biserică: „să-nţaleagă tot spasenia lui Dumnedzau cu întreg înţeles”. Mitropolitul Dosoftei a fost unul dintre cei mai mari cărturari români din secolul al XVII-lea, fiind cunoscut ca primul poet naţional, primul traducător în limba româna al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător în româneşte al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii.
Mai este cunoscut drept o personalitate a vieţii culturale şi spirituale româneşti şi pentru traducerile sale din literatura patristică şi pentru contribuţia sa la formarea limbii literare româneşti. În 1686, în urma campaniei de retragere din Moldova, soldaţii polonezi au luat cu ei ca ostatic şi pe mitropolitul Dosoftei. Rămâne în exil până la sfârşitul vieţii. A trecut la cele veşnice pe 13 decembrie 1693. A fost înmormântat la Biserica „Naşterea Domnului” din Zolkiew (Ucraina). Canonizarea Sfântului Ierarh Dosoftei a fost aprobată de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa de lucru din 5-6 iulie 2005, la propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, a avut loc în data de 14 octombrie 2005, la Catedrala mitropolitană din Iaşi.
Anul 1877. S-a născut compozitorul, dirijorul de cor, pedagogul şi folcloristul ucrainean, Mykola Leontovyci. Mykola Leontovyci (1877-1921) a prelucrat circa 150 de cântece populare ucrainene, inclusiv renumita „Urătură” (”Şcvedryk”).
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com