Anul 537. Este terminata construcţia marii catedrale ortodoxe din Constantinopol, Sfânta Sofia (Hagia Sofia). Interiorul său decorat cu mozaicuri, coloanele de marmură și acoperișul sunt de o mare valoare artistică. Biserica era atât de frumos decorata încât se spune că împăratul Iustinian ar fi exclamat: „Solomon, te-am depășit!”. Se mai spune că slujbele ținute în Sfânta Sofia erau grandioase, iar participarea la una din aceste slujbe l-a determinat pe cneazul Vladimir I al Rusiei Kieviene să opteze pentru creştinarea rușilor de către Patriarhia de Constantinopol. Ultima ceremonie creştina în această biserică a fost ținută la data de 29 august 1453, înainte de invadarea Constantinopolului de către păgânii turci. Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului, a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee. Legenda spune că pe unul din pereții albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului. Aghia Sofia („Sfânta Înțelepciune”) a fost catedrală a Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, iar astăzi este muzeu. Oficialități ale Patriarhiei Ecumenice şi ale Sfântului Scaun întreprind în ultima vreme demersuri pe lângă autorităţile turce pentru restituirea Sfintei Sofia către Biserica Ortodoxa.
Anul 1571. S-a născut Johannes Kepler, astronom şi astrolog, cel care a descoperit că Pământul şi planetele se mişcă în jurul Soarelui, pe orbite eliptice. A decedat la 15 noiembrie 1630.
Anul 1784. Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania, sunt prinşi în pădurea Scoruset din Munţii Gilăului şi apoi închişi la Alba Iulia. Crişan, al treilea conducător al răscoalei, este prins la 30 ianuarie şi întemniţat, de asemenea, la Alba Iulia.
Anul 1806. Constantin Ipsilanti revine la Bucureşti. El organizează o oaste destinată să-i permită realizarea planului său de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Ţara Românească şi Serbia. Constantin Ipsilanti (1760-1816) a fost domn în Moldova: 8 martie 1799 – 4 iulie 1801, octombrie – noiembrie 1806 și în Muntenia : 1 septembrie 1802 – august 1806. A mai fost administrator al Țării Românești sub ocupația rusească: 27 decembrie 1806 – 31 mai 1807 și 8-28 august 1807. A lucrat ca Principatele române să intre sub influența rusească. După ce rușii au ocupat Țările Române și Bucureștiul, a fost însărcinat cu administrarea Moldovei (octombrie — noiembrie 1806). Pentru că țara era sărăcită, iar rușii cereau tot timpul bani, el se refugiază în 1809 la Sankt Petersburg, de unde nu se mai întoarce, murind în 1816.
Anul 1822. S-a născut Louis Pasteur, celebru chimist şi biolog, membru al Academiei Franceze. A descoperit natura infecţioasă a unor boli ale omului şi animalelor şi vaccinul antirabic (aplicat pentru prima oară în 1885), punând astfel bazele ştiinţei imunologiei.
Anul 1897. S-a născut Tudor Vianu, poet, estetician şi filozof român, membru al Academiei Române. Tudor Vianu (1897-1964) a fost director general al Comisiei Naţionale pentru UNESCO, director general al Bibliotecii Academiei Române, director al Teatrului Naţional din Bucureşti. A scris studii de estetică şi stilistică, memorialistică, a analizat din punct de vedere estetic fenomenul literar românesc şi universal în lucrările sale de referinţă „Arta şi frumosul” şi „Arta prozatorilor români”.
Anul 1929. În Ucraina începe colectivizarea în masă, care, în cele din urmă, a dus la Foametea din anii 1932-1933, considerată drept genocid împotriva poporului ucrainean.
Anul 1945. A fost creat Fondul Monetar Internaţional – instituţie specială a ONU. În prezent membri ai FMI sunt 188 de ţări ale lumii. Ucraina a aderat la FMI la 3 septembrie 1992.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com