La 29 decembrie 1919, la Cernăuţi s-a născut compozitorul, muzicologul și pianistul român, naturalizat italian, Roman Vlad.
Roman Vlad a studiat pianul la Conservatorul din Cernăuţi în perioada interbelică. El a emigrat în Italia şi şi-a continuat studiile la Accademia nazionale di Santa Cecilia din Roma cu Alfredo Casella, unde a obținut diploma în anul 1942. În același an i s-a decernat Premiul „George Enescu” pentru una dintre compozițiile sale. Într-o carte de memorii, pe care a publicat-o când avea 92 de ani, compozitorul îşi aminteşte cum a părăsit Bucovina, când armata română se retrăgea, iar cea rusă avansa: „Dar am găsit un cal şi o căruţă în care mi-am urcat părinţii, sora şi pe bunica maternă şi înainte de a abandona casa din Vaşcăuţi, am intrat şi cu lacrimi am cântat la pianul meu un preludiu de Chopin”. Roman Vlad, împreună cu familia sa a reuşit să se salveze şi să ajungă în Italia, unde a rămas pentru toată viaţa.
Pe parcursul lungii sale cariere, Roman Vlad a primit numeroase recunoașteri oficiale, printre care Doctor Honoris Causa al National University of Ireland (1974), membru al Koninlijke Academie voor Wetenschappen, Letteren en SchoneKunsten din Belgia, Commandeur des Art et des Lettres al Académie des Arts et des Lettres în Franța. A fost Președintele de Onoare al ediției 2001 a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. A compus coloana sonoră pentru 20 de filme, în 1950 primind premiul Nastro d’Argento pentru partiturile sale cinematografice.
În ultimii ani ai vieţii sale Roman Vlad a fost vizitat de muzicologul şi pianistul cernăuţean, Iosif Elgiser, deţinătorul medaliei de aur UNESCO. El a şi scris în presa din Cernăuţi despre acest vestit bucovinean din Italia.
Roman Vlad s-a stins din viaţă în ziua de 21 septembrie 2013, la Roma, în vârstă de 93 de ani.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com