Dacă a ajuns primul Preşedinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk, să se plângă că statului trebuie să-i fie ruşine de pensia pe care el o primeşte — 14 mii grivne pe lună sau 518 dolari, ce să zică un muritor de rând, cel care primeşte o pensie minimă de 1.074 grivne?!
Evident că pensia unui fost şef de stat nu poate fi comparată cu una obişnuită, iar, la urma urmei, nu avem chiar atât de mulţi foşti preşedinţi. în raport cu pensiile altor preşedinţi din spaţiul postsovietic pensia lui Leonid Kravciuk, într-adevăr, este cel puţin de două ori mai mică. într-o situaţie incomparabilă se află foştii preşedinţi americani cu pensia anuală de 200 mii dolari (16,6 mii dolari pe lună). Dar şi situaţia economică a SUA este incomparabilă.
„Ruşinea Ucrainei”, despre care a vorbit Leonid Kravciuk, poate fi „spălată” numai cu apa reformelor şi cea a prosperării economice. Concomitent cu reformele economice este efectuată şi cea a pensiilor. Ministrul Finanţelor, Oleksandr Daniliuk, a declarat zilele acestea că până la finele anului curent trebuie să fie determinat modelul reformei pensiilor. Potrivit guvernantului, actualul sistem de pensii are nevoie de stabilizare. Doar numai anul acesta cheltuielile din Bugetul de stat pentru Fondul de pensii au depăşit indicele de 140 miliarde grivne. Se consideră că numai prin mărirea vârstei pensionării poate fi soluţionată problema deficitului Fondului de pensii, iar o astfel de propunere vine din partea Fondului Monetar Internaţional, care deţine „perna cu oxigen” pentru economia ucraineană. Oleksandr Daniliuk a subliniat că mai în fiecare ţară este mărită vârsta de pensionare. Este o măsură cerută de schimbările demografice. „O astfel de necesitate există şi în Ucraina. Când şi cu cât — e cu totul altă chestiune, deoarece sistemul nostru de pensii se confruntă şi cu alte probleme, în afară de cea a vârstei pensionării. Şi ele se cer rezolvate în complex”, a conchis ministrul.
Şi, totuşi, FMI vorbeşte despre mărirea vârstei pensionării, într-o conferinţă de presă la Kiev, directorul Departamentului european al FMI, Pol Tomsen, a opinat că mărirea vârstei pensionării în Ucraina ar trebui să fie începută de la aşa-numitele categorii privilegiate, iar fără mărirea vârstei pensionării, care este componenta de bază a reformei în domeniul respectiv, schimbările nu vor asigura eficienţa dorită.
Funcţionarul de la FMI n-a numit concret la ce vârstă cetăţenii ucraineni vor putea ieşi la pensie, subliniind doar că aşa ceva este foarte necesar. Iar specialiştii şi experţii ucraineni au început să explice în presă şi să concretizeze cum arată mărirea vârstei pensionării în realităţile ucrainene. Experta Mariana Onufryk de la Institutul de cercetări social-economice se arată a fi convinsă că în Ucraina este ireal să fie mărită vârsta pensionării — aceasta nu va echilibra Fondul de pensii. Poate în cazul dacă vârsta de pensionare va fi de 75 de ani şi mai mult. Ea propune să fie revăzute şi reduse profesiile şi posturile care oferă ieşirea înainte de termen la pensie.
În proiectul Bugetului de stat pe anul 2017, înaintat de Guvern Radei Supreme spre examinare şi adoptare, se prevede că cheltuielile pentru Fondul de pensii vor creşte cu cel puţin 10 miliarde grivne, chiar cu luarea în considerare a angajamentelor în faţa FMI. Deci, pentru reformarea cu adevărat a sistemului de pensii nu există voinţă politică, iar schimbările „cosmetice” lungesc boala.
Oricum, reforma sistemului de pensii continuă să rămână „provocarea numărul unu” pentru actuala putere. în proiectul Bugetului de stat pe anul viitor se propune ca de la 1 ianuarie minimul de existenţă să fie de 1.600 grivne, de la 1 mai — 1.684 grivne, iar de la 1 decembrie -1.762 grivne. în legătură cu aceasta pensia minimă poate constitui respectiv 1.247 grivne, 1.312 grivne şi 1.373 grivne. Deci, ea va fi mai mică decât minimul de trai şi nicidecum nu poate depăşi acest prag. Reiese că „ruşinea” încă mult timp va sta pe obrajii statului, care îi pune pe cetăţenii săi în asemenea condiţii de existenţă.