La 31 ianuarie anul 106 s-a terminat reconstrucția podului peste Dunăre (cu o lungime de 1.135 metri) la Drobeta. Podul a fost reconstruit din porunca împăratului roman Traian şi a intrat în istorie ca „podul lui Traian”. El a fost construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 și primăvara anului 105 pe Dunărea de Jos, la est de Porțile de Fier, în orașul Drobeta-Turnu Severin. Scopul construcției a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei, al cărei rege era Decebal. Nu se cunosc amănunte despre metoda de construcție, dar se presupune că Apolodor, cu ajutorul triburilor dace din sudul Carpaților (Oltenia actuală), aliate ale romanilor și potrivnice lui Decebal, a deviat cursul Dunării și apoi a ridicat picioarele podului. Odată cu construirea podului, au fost ridicate două castre numite Drobeta și Pontes, pentru paza podului.
Apolodor sau Apollodoros din Damasc (60-125) a fost un arhitect greco-sirian, favorit al împăratului roman Traian. Este creditat cu numeroase monumente și clădiri, printre care Podul lui Traian peste Dunăre, Forul lui Traian de la Roma, Columna lui Traian, inaugurată la 12 mai 113.
În ziua de 31 ianuarie 1418 a murit Mircea cel Bătrân, domn al Țarii Românești între anii 1386-1418, erou al luptei antiotomane. A fost înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie 1418. Mircea cel Bătrân, numit de către istoricul german Leunclavius „principe între creştini cel mai viteaz şi cel mai ager”, era fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, pe care l-a urmat la tron după moartea acestuia, la 23 septembrie 1386. În actele oficiale, Mircea apare ca „în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn”. În istoriografia română este atestat sub numele Mircea cel Mare. Primind țara în plin proces de dezvoltare, Mircea Voievod continuă consolidarea economiei, armatei, administrației și bisericii, centralizează puterea, emite monedă, stimulează comerțul, dezvoltă mineritul și agricultura. Semnează spre sfârșitul domniei (1415 sau 1417) un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care recunoștea libertatea Valahiei în schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodată, domnul român a fost obligat să trimită la Constantinopol un fiu drept garanție. A domnit peste Valahia timp de 32 de ani. În timpul domniei lui Mircea Țara Românească a ajuns la întinderea teritorială maximă din Evul Mediu: de la Olt în nord la Dunăre în sud și de la Porțile de Fier în vest până la Marea Neagră în est.
La 31 ianuarie 1797 s-a născut Franz Schubert, celebru compozitor austriac. Datorită înclinării sale pentru pian și vocea umană, numele lui Franz Schubert (1797-1828) este asociat cu precădere cu liedul. În general, versurile care l-au inspirat pe muzician aparțin poeților romantici, tematica pieselor fiind și ea identică cu cea abordată de aceștia. Creația lui Schubert era străină de virtuozitatea cerută de sălile de concerte sau de saloanele muzicale ale Vienei. În schimb, compozitorul prefera să scrie pentru prietenii apropiați, care participau la serile de muzică organizate de acesta, seri care mai erau numite și „schuberiade”. Aici se adunau iubitorii liedului, care aveau privilegiul să asculte celebra voce a lui Vogl, acompaniată la pian chiar de muzician. În afară de acest gen de piese, Franz Schubert a mai scris literatură pianistică pentru patru mâini, piese care erau foarte căutate de public și de editori, mai ales pentru faptul că acest gen de muzică putea fi abordată acasă, în „cameră”. Acestea erau marșuri, poloneze și rondouri, dar și sonate. Deși a trăit doar 31 de ani, Franz Schubert a scris, ca orice geniu, impresionant de mult. Sute de lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, mise, piese corale și lucrări pentru teatru muzical, toate se regăsesc în creația acestui muzician. Totodată, el este și creatorul impromptu-ului, un gen improvizatoric. Schubert a compus opt astfel de piese, toate constituind o piatră de încercare pentru orice pianist.
La 31 ianuarie 1918 a decedat la Praga Ivan Puliui (1845-1918), fizician, inventator și patriot ucrainean, care a contribuit la utilizarea razelor X în obținerea radiografiilor medicale. A fost cel care i-a furnizat fizicianului german, Wilhelm Conrad Röntgen, una din lămpile cu care acesta a obținut ceea ce a numit „raze X”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com