La 4 februarie 1746 s-a născut Thaddeus Kosciuszko, ofiţer polonez. În martie 1794 el a devenit conducătorul răscoalei polono-lituaniene. A fost ales conducător al statului. Însă în octombrie acelaşi an răscoala a fost înăbuşită crunt de către armata rusă a lui Alexandr Suvorov. Thaddeus Kosciuszko a fost rănit şi, împreună cu alţi răsculaţi, a nimerit în închisoare. Peste un an, după a treia împărţire a Poloniei, această ţară a dispărut de pe harta lumii. În 1796 Thaddeus Kosciuszko a fost pus în libertate, însă a fost nevoit să depună jurământ de supunere faţă de împăratul Rusiei, Pavel I, pentru eliberarea din închisori a multor polonezi. Eroul naţional al Poloniei s-a stins din viaţă în anul 1817, în Elveţia. Rămăşiţele lui pământeşti au fost depuse în Catedrala Wawel din Cracovia, alături de cele ale multor regi polonezi.
La 4 februarie 1872 s-a născut cunoscutul pictor român Octav Băncilă (1872-1944). Majoritatea picturilor lui Octav Băncilă fac obiectul tematicii țărănești, înfățișează felurite aspecte ale muncii pe ogoare. A pictat sute de pânze în care apar ciobani cu oile prin luminișurile pădurilor sau pe câmp, țărani secerând și culegând recolta, țărani care ară și seamănă țarina, țărani cu căruțe cărând lemne și vreascuri din pădure. Apar de asemenea femei care spală rufe, care torc fuioare, femei care aduc apă sau aruncă năvodul în râu. Multe din picturile lui Băncilă zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la țară ca predecesorii săi. Realismul muncii, a luptei cu greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Octav Băncilă să rămână posterității ca documente vii ale condițiilor în care și-a dus traiul țărănimea din România.
În ziua de 4 februarie a anului 2002 a încetat din viaţă compozitorul francez de origine română, Iannis Xenakis (1922-2002). Născut în Brăila, România , la vârsta de 10 ani s-a mutat cu familia sa în Grecia , unde a început mai târziu, studii de arhitectură şi inginerie la Atena. Şi-a întrerupt studiile în 1941, din cauza invaziei ţării sale de către nazişti. Iannis Xenakis a făcut parte din Rezistenţă și în prima fază a războiului civil din Grecia. În 1945 a fost rănit în față, leziunile provocându-i pierderea unui ochi. În 1946 a reușit să termine studiile și să obțină titlul de inginer, însă, ca urmare a activităților sale politice, a fost persecutat şi ameninţat şi a decis să emigreze ilegal în Franţa prin Italia în anul 1947, fiind condamnat la moarte în contumacie. Sentința fiind ulterior înlocuită cu zece ani de închisoare în 1951, și anulată 23 ani mai târziu, după căderea regimului coloneilor, în 1974. Deși a imigrat ilegal în Paris, Iannis Xenakis a reuşit să găsească un loc de muncă la studioul de arhitectură al marelui arhitect Le Corbusier, unde a lucrat ca asistent, reuşind rapid să colaboreze la proiecte arhitectonice majore. În timp ce lucra pentru Le Corbusier, Xenakis a studiat armonia,contrapunctul și compoziţia. Iannis Xenakis este apreciat în muzica contemporană prin folosirea în special a efectelor electronice şi a teoriilor matematice.
La 4 februarie 2004 Mark Zuckerberg lansează rețeaua de socializare Facebook. Zuckerberg s-a născut în White Plains (New York), într-o familie de evrei, tatăl său era medic stomatolog, mama psiholog. Zuckerberg a studiat informatica la Universitatea Harvard. El a fondat Facebook în 2004. În 2006 a renunțat la studiile sale, fără a absolvi. Averea familiei Zuckerberg a fost estimată în luna noiembrie 2014 de către revista de afaceri „Forbes” la aproximativ 34,3 miliarde de dolari SUA. În 2009 Mark a fost declarat cel mai tânăr miliardar pe cont propriu, în viață, din lume.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com