La 19 martie 1693, după moartea tatălui său, Dimitrie Cantemir a fost numit domn al Moldovei. Înalta Poartă nu l-a confirmat, astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-şi continua studiile. Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost de două ori domn al Moldovei (1693 şi 1710 – 1711). Cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor, Dimitrie Cantemir a fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. În opera lui Cantemir, influenţată de umanismul Renaşterii şi de gândirea înaintată din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.
La 19 martie 1826 s-a născut la Cernauca de lângă Cernăuţi Nicolae Hurmuzachi, om politic român, membru de onoare al Academie Române. A fost fiul marelui vornic bucovinean, Docsachi, şi frate cu Eudoxiu, Gheorghe, Alecu şi Constantin Hurmuzachi. Nicolae Hurmuzachi şi-a făcut studiile primare, gimnaziale şi liceale la Cernăuţi (1833-1845). Ca şi fraţii săi, Nicolae Hurmuzachi a fost membru al Societăţii pentru cultură şi literatură română în Bucovina. A primit titlul nobiliar de baron, prin diplomă împărătească (1881). A desfăşurat o activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor bucovineni. În 1883 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A plecat la cele veşnice la 19 septembrie 1909.
În ziua de 19 martie a anului 1900 s-a născut Frédéric Joliot-Curie, chimist francez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1935. Jean Frédéric Joliot-Curie (1900-1958) în 1934 a obținut un element radioactiv artificial – o formă radioactivă a fosforului. În 1939 a demonstrat că fisiunea atomului de uraniu poate duce la o reacție în lanț. Împreuna cu soția sa, Irène, Frédéric Joliot-Curie a fost promotorul chimiei anorganice moderne.
La 19 martie 1930 s-a născut a celebra poetă ucraineană contemporană, reprezentanta generaţiei „şaizeciştilor”, Lina Kostenko. Născută în regiunea Kiev, Lina Kostenko o scurtă perioadă de timp a fost studentă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cernăuţi, iar în 2009 ei i s-a acordat titlul de Doctor honoris causa a acestei instituţii de învăţământ. Lina Kostenko a semnat mai mult de 15 volume de poezii, a scris romanul „ Însemnările alienatului ucrainean”. După cum remarcă istoricul şi criticul literar notoriu, Ivan Dziuba, reprezentant al aceleiaşi generaţii a „şaizeciştilor”, acest roman al Linei Kostenko „este o cronică uimitoare a intelectualului în lumea absurdului – ucraineană şi planetară. Este de dorit şi foarte important ca acest roman să fie tradus şi în alte limbi, ceea ce ar însemna o posibilitate de a vedea Ucraina şi pe sine însăşi cu ochii unui ucrainean”. Pentru romanul istoric în versuri „Marusia Ciurai” Linei Kostenko i s-a decernat Premiul de stat „Taras Şevcenko”. În anul 2005 distinsa poetă a renunţat la titlul de „Erou al Ucrainei”, ceea ce este un caz nemaiîntâlnit. Prin aceasta ea a demonstrat că nu are nevoie de nici o „bijuterie politică”, pentru un poet adevărat cea mai de valoare este şi rămâne cuvântul artistic.
La 19 martie 2009 s-a stins din viață Ion Dolănescu, vestitul interpret de muzică populară românească. Ion Dolănescu s-a născut în 25 ianuarie 1944, în satul Perșinari, județul Dâmbovița. Îndrăgostit de cântec încă din copilărie, o asculta cu răsuflarea întretăiată pe Maria Lătărețu, cântând la radio. Ion Dolănescu a urmat chemarea cântului popular, având ca îndrumător o mare artista, Maria Tănase. Aceasta l-a observat pe Ion Dolănescu pe scena Casei de Cultură din Târgoviște, şi l-a încurajat să-şi urmeze cu tărie visul de a deveni un mare artist.
După moartea Mariei Tănase, destinul i-a scos în cale regina romanțelor, Ioana Radu, cea care avea să îi devină și o bună prietenă. În anul 1966 Ion Dolănescu a absolvit Liceul din Târgoviște și a urmat cursurile Școlii Populare de Artă. În 1966 el devine solist la ansamblul „Ciocârlia”.
Ion Dolănescu a cunoscut-o pe Maria Ciobanu la ansamblul “Ciocârlia” și a format împreună cu aceasta un cuplu atât pe scenă, cât și în viața reală timp de mai mulți ani, devenind unul dintre cele mai îndrăgite duete din muzica populară românească. Din relația celor doi a luat naștere Ionuț Dolănescu, acesta din urmă călcând pe urmele tatălui ca artist de muzică populară.
Cântecele lui Ion Dolănescu ilustrează trăirile artistului, bucuria, tristețea. Toate se regăsesc în melodiile cântate de artist precum și în expresivitatea interpretării acestora.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com