La 27 septembrie Vasile Tărâţeanu ar fi împlinit 77 de ani. Este, după cum s-a exprimat Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, „prima zi de naştere a lui Vasile Tărâţeanu fără Vasile Tărâţeanu”. Cu o lună şi ceva în urmă distinsul poet cernăuţean, membru de onoare al Academiei Române, a părăsit această lume, alăturându-se în ceruri la alţi intelectuali, care şi-au îndeplinit pe pământ misiunea de a porni procesul de renaştere cultural-naţională a comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi. Dar ziua n-a trecut fără a nu fi comemorat Vasile Tărâţeanu în incinta Palatului Naţional al Românilor din centrul Cernăuţiului, acţiunea fiind organizată de Societatea Doamnelor Române (preşedintă Maria Andrieş), care recent şi-a reluat activitatea.
Cuvinte sincere, izvorâte din suflet, despre cel care a fost Vasile Tărâţeanu au rostit Consulul General al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, maica stareţă a Sfintei Mănăstiri Voroneţ, stavrofora Gabriela Platon, fosta primăriţă a satului Mahala, Elena Nandriş, ziariştii Maria Toacă (Andrieş), Tudor Andrieş, Nicolae Toma, Felicia Nichita-Toma, Vasile Bâcu, Vasile Carlaşciuc, radiojurnalista şi interpreta Carolina Jitaru, care a recitat câteva poezii de Vasile Tărâţeanu, poetul Gheorghe Ungureanu, care a amintit de iniţiativa lui Vasile Tărâţeanu de a crea un cenaclu transfrontalier Cernăuţi-Suceava „Maşina cu poeţi”. O surpriză „telefonică” a parvenit de la diplomatul român, membru al acestui cenaclu, Edmond Neagoe, care de la Cernăuţi a plecat într-o altă misiune consulară la Bologna, Italia. Ministrul-consilier l-a caracterizat pe Vasile Tărâţeanu ca pe un poet şi un om deosebit. Profesorul universitar Ilie Popescu şi-a amintit de studentul Vasile Tărâţeanu, iar profesoara Larisa Jar a accentuat că anume datorită lui Vasile Tărâţeanu pe faţada Liceului nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi a fost instalată placa comemorativă în cinstea primului director al acestei şcoli româneşti, Mihai Jar. Soţia regretatului nostru poet, Elena Vântu-Tărâţeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, a accentuat că cea mai luminoasă amintire despre Vasile Tărâţeanu ar fi restaurarea casei lui Aron Pumnul. Acesta a fost visul şi cauza pentru care a militat Vasile Tărâţeanu.
Ziua de naştere a lui Vasile Tărâţeanu a coincis cu sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, marcată pe stil vechi. Poetul şi activistul public Vasile Tărâţeanu şi-a dus cu demnitate crucea destinului. După cum a destăinuit doamna Elena Vântu-Tărâţeanu, el a dorit foarte mult să editeze şi o culegere de poezii sacrale, adunate din mai multe volume ale sale.
În finalul acţiunii de comemorare, Vasile Rauţ, preşedintele Societăţii panucrainene „Golgota”, a propus vizionarea unui subiect video despre activitatea multilaterală a lui Vasile Tărâţeanu, filmat de el.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com