La 22 octombrie 1811 s-a născut pianistul şi compozitorul ungur de factura romantica, Franz Liszt. A studiat la Viena şi Paris, fiind elevul lui Czerny şi Salieri. Franz Liszt sau Liszt Ferenc (1811-1886) este considerat unul dintre cei mai renumiți pianiști ai tuturor timpurilor. A susţinut concerte în întreaga Europă şi a compus 12 poeme simfonice, două simfonii şi un număr mare de piese pentru pian, totalizând peste 1.000 de compoziţii. Prin lucrările sale, Liszt a contribuit enorm la dezvoltarea pianisticii şi a tehnicii de interpretare. A întreprins mai multe turnee în Muntenia, Moldova şi Transilvania, precum şi la Cernăuţi, unde a fost primit cu mare căldură, înregistrând succese notabile. În urma contactului cu muzica populara românească, a compus o rapsodie română.
În ziua de 22 octombrie a anului 1882 a decedat pictorul român Ion Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Aderent la înnoirile aduse de arta reprezentanţilor Şcolii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi peisagişti români.
La 22 octombrie 1916 a murit Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist. Ion G. Sbiera (1836-1916) a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi („Codicele voroneţean”), monografii. A fost membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866.
La 22 octombrie 1985 s-a stins din viaţă soprana română Viorica Ursuleac, originară din Cernăuţi. Viorica Ursuleac a fost fiica lui Mihai Ursuleac (1863-1928), arhidiacon ortodox din Cernăuți. Și-a făcut studiile la Viena, debutând pe scenă din Zagreb în anul 1922. Soprana Viorica Ursuleac a apărut apoi la Volksoper din Viena (1924-1926), Opera din Frankfurt (1926-1930), Berlin Staatsoper (1935-1937) și Opera din München (1937-1944). S-a căsătorit cu dirijorul austriac Clemens Krauss la Frankfurt, în timpul șederii ei acolo.
Glasul tulburător al Vioricăi Ursuleac îl fascinase pe compozitorul Richard Strauss, care îi oferise rolurile principale în patru dintre premierele operelor lui: „Arabella” (1933), „Friedenstag” (care i-a fost dedicată ei şi soţului ei, dirijorul austriac Clemens Krauss, în 1938), „Capriccio” (1942) şi „Die Liebe der Danae” (1944). Viorica Ursuleac a cântat pe mai toate scenele mari ale Europei.
După spectacolul de adio, susţinut în 1953 la Wiesbaden, Viorica Ursuleac este numită profesoară la „Salzburg Mozarteum”, unde a activat până în 1964. Renumita soprană a murit la vârsta de 91 de ani, în satul Ehrwald de lângă Tirol, unde s-a stabilit încă înainte de 1954, anul morții soțului ei, Clemens Krauss.
Despre Viorica Ursuleac s-au scris cărţi în limbi europene, iar înregistrările cu ariile pe care le-a interpretat ea au intrat de mult în patrimoniul sacru al Europei. La Cernăuți, în casa unde s-a născut și și-a petrecut copilăria vestita cântăreață de operă (situată pe actuala stradă Șevcenko), a fost instalată o placă comemorativă. Admiratorii muzicii clasice, apelând la reţeaua Internet, pot să asculte şi acum vocea de aur a bucovinenei Viorica Ursuleac.
Excelentă actriţă cu o voce de aur, Viorica Ursuleac înseamnă, ca şi muzicianul total al Europei, Roman Vlad (şi el – cernăuţean), o glorie europeană a Bucovinei.
La 22 octombrie 1991 Arhiepiscopul Bartolomeu I este ales cel de–al 270-lea patriarh ecumenic al Constantinopolului, liderul spiritual al ortodocșilor din întreaga lume. Bartolomeu I (numele său laic fiind cel de Demetrios Arhontonis) poartă titlul de „arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă și patriarh ecumenic” şi este considerat succesorul Sfântului Apostol Andrei, „primul între egalii săi” (primus inter pares) în raport cu conducătorii Bisericilor Ortodoxe. Cu cetățenie turcă, el aparține minorității grecești din Turcia.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com