La 15 februarie, după calendarul bisericesc pe stil nou, este cinstit Sfântul Apostol Onisim. El
a fost sluga romanului Filimon din oraşul Colosse din Frigia, Asia Mică. Filimon era prieten cu Sfântul Apostol Pavel, dar a devenit mai apoi unul din cei 70 de apostoli. De asemenea, casa acestuia a fost folosită pe post de Biserică. Sfântul Onisim a dispărut de la Filimon cu câteva lucruri. Ulterior a ajuns la Roma unde l-a întâlnit pe Sfântul Apostol Pavel. La scurt timp după ce a ajuns la Roma, Onisim s-a pocăit, acolo unde a primit și Sfântul Botez, devenind astfel ucenicul Sfântului Apostol Pavel, doar cu învoirea lui Filimon care l-a iertat. Sfântul Onisim a fost hirotonit episcop de către Sfântul Apostol Pavel. După ce Sfântul Apostol Pavel s-a stins din viață ucis de sabie în timpul împăratului Nero, Sfântul Onisim a plecat să predice enoriașilor în Spania, Portugalia, Patras. Mai apoi, acesta a păstorit după Sfântul Ioan Evanghelistul ca episcop în Efes.
Astfel, în anul 109, în vremea împăratului Traian (98-117), bătrânul episcop Onisim a fost prins spre a fi judecat pentru credinţa în Iisus Hristos şi dus la Roma înaintea eparhului Tertul, care l-a trimis la Puteoli. Chiar dacă a fost supus unor chinuri de neimaginat, Sfântul Onisim nu a renunţat la credinţa în Hristos şi a fost ucis în acelaşi an din porunca lui Tertul.
Pe 15 februarie, după stil vechi, este sărbătorită Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea de Stretenie. După 40 de zile de la naşterea Sa, Pruncul Sfânt a fost dus la Templul Ierusalimului, centrul vieţii religioase a naţiunii. După Legea lui Moise, femeia care a născut un prunc de parte bărbătească nu avea voie să intre în Templul Domnului timp de patruzeci de zile. La împlinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu şi aducea jertfă Domnului un miel sau un porumbel pentru sacrificiul purificării. Maica Domnului nu avea nevoie de purificare deoarece ea a născut fără stricăciune pe Izvorul Curăţiei şi Sfinţeniei.
Creștinii au început să sărbătorească Întâmpinarea Domnului în secolul al IV-lea. Primele sărbătoriri au avut loc la Ierusalim și erau numite „Cea de a 40-a zi după arătarea Domnului”.
În popor se crede că de Stretenie se întâlnește iarna cu vara. Există și unele semne ale timpului, după care se poate prezice cum vor fi primăvara și vara. Dacă e moină, primăvara va fi timpurie și caldă. Așa cum este starea vremii de Stretenie, așa va fi și primăvara. Dacă ninge, primăvara va lungă și ploioasă. Dacă e ger, primăvara va fi rece. Viscolul în această zi prevestește recolte bogate de cereale. De e vreme senină și liniștită, va fi recoltă bogată de in.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com