La Cernăuți a poposit „Revizorul”… Nu este vorba de un revizor sever din capitală, ci de spectacolul „Revizorul” de Nicolai Gogol – capodoperă a dramaturgiei universale. De la apariția ei pe scenă și până în prezent s-au scurs 188 de ani, dar piesa nu-și pierde actualitatea, iar teatre renumite din lume caută s-o aibă în repertoriul lor. La timpul său, a rămas încântat de spectacolul „Regizorul” și Mihai Eminescu, pe care l-a menționat și într-o cronică teatrală în „Curierul de Iași”. Poetul național al românilor a văzut în această comedie genială, ceea ce evidențiază toți cercetătorii operei gogoliene: „…răutatea și înjosirea omenească se arată așa cum sunt, și râdem de ele. Râdem și… după opinia unora, adevărata comedie trebuie să te facă melancolic… Ne întristăm. Acesta este efectul piesei lui Gogol ca și cela al adevărului și naturii”.
La baza genialului „Revizor” al lui Nicolai Gogol stă tema veșnică – cea despre funcționari și corupți. Această istorie se repetă aproape zilnic. Într-un oraș provincial sosește un escroc din capitală, care este luat drept revizor și „elita” funcționarilor provinciali caută să se lingușească pe lângă el. Ceea ce se întâmplă pe scenă este cunoscut fiecărui spectator, deoarece darea și luarea de mită este incurabilă, iar situațiile în care nimeresc corupții deseori sunt teme preferate pentru autori.
Comedia „Regizorul” de Nicolai Gogol a fost pusă în scenă anul trecut de către regizorul Veaceslav Jyla. Acest spectacol a confirmat încă o dată că istoria veșnică a lui Gogol este actuală ca niciodată. Doar aventurieri există în toate timpurile și împreună cu ei și alte vicii sociale, dar mai ales corupția. Se pare că Nicolai Gogol a scris despre contemporanii noștri, iar ansamblul actoricesc, format din vedete ale teatrelor kievene, redă excelent concepția generală a autorului. În rolurile principale s-au produs Oleksii Vertinski, Lilia Rebryk, Ksenia Vertinska și Volodymyr Goreanski. Echipa actoricească a planificat un turneu prin regiunile țării.
–Pentru data de 25 februarie era planificat spectacolul la Kremenciuk, iar la 24 februarie a început invazia la scară largă a Ucrainei, povestește actrița Lilia Rebryk. Turneul a fost amânat și abia acum recuperăm timpul pierdut din cauza războiului. Până a ajunge la Cernăuți am prezentat spectacolul „Revizorul” în cinci orașe. S-a întâmplat așa că spectacolul n-a fost întrerupt niciodată de sirenele alarmei. La Cerkasî, bunăoară, spectacolul a avut loc în pauza dintre două alarme aeriene. A doua zi, după ce am evoluat la Hmelnițki, orașul a fost supus unui atac cu rachete.
–Fără doar și poate, există riscuri, dar arta nu trebuie să se îndepărteze de oameni nici pe timp de război. Afirmațiile anticilor: când armele vorbesc, muzele tac, demult și-au pierdut valoarea.
–Am revenit la proiectul nostru și-l ducem cu succes până la capăt cu ferma convingere că, chiar pe timp de război, când oamenii se confruntă cu atâta durere, se află mereu în stare încordată până la maximum, ei au nevoie de relaxări, ei vin la spectacol ca să-și reîncarce cu optimism sufletul. Iată de ce acum sunt atât de mult apreciate comediile. De aceea, la spectacolul nostru sala este arhiplină. Noi, actorii, simțim căldura sufletească ce vine de la spectatori, iar aplauzele lor sunt atât de sincere! Avem impresia că jucăm spectacolul dintr-o singură respirație.
–La Cernăuți, la spectacolul „Regizorul” toate biletele au fost vândute cu două săptămâni înainte. Sala, de asemenea, a fost arhiplină. Cum e pentru actrița Lilia Rebryk, originară din Cernăuți, să joace pe scena teatrului din orașul natal?
– Încerc mari emoții, ieșind pe scena cernăuțeană. Printre spectatorii din sală se află și părinții mei. Ei foarte rar sunt prezenți la spectacolele mele, cu atât mai mult acum, pe timp de război. Pentru mine este foarte important să simt susținerea și aprecierea lor. Or, părinții întotdeauna sunt pasionați de copiii lor, indiferent ce vârstă au aceștia. Îmi place să fiu acasă, în Cernăuțiul meu drag. Îmi plac spectatorii cernăuțeni, ei sunt deosebiți. Iubesc nespus de mult clipele când în sală se află cei mai scumpi oameni din viața mea.
–Oamenii noștri vin cu plăcere să privească o comedie, uitând pe-o clipă de drama vieții…
–Nu ne-am gândit la acest lucru, pregătind spectacolul „Revizorul” pentru un mic turneu prin Ucraina. Erau încă timpuri de pace… Acum am simțit puterea unei comedii. Ea ne-a unit – pe actori și pe spectatori. Cu atât mai mult o comedie în care persistă spiritul actualității. Umorul este și el o armă împotriva metehnelor omenești, împotriva corupției, cu care societatea noastră se luptă atâta timp. În teatrul unde activez – „Teatrul tânăr” din Kiev – am hotărât să pregătim în premieră spectacolul „Iepurele Harvey”. Comedia a fost scrisă în perioada celui de-al Doilea Război Mondial de autoarea americană Mary Chase. Cred că spectacolul va avea priză la spectatori. În acest an de război m-am convins că teatrul este un adevărat leac pentru sufletul omului.
–Am auzit de la unii cunoscuți că prin acest spectacol le-ați creat o adevărată sărbătoare.
–La fel ni s-au spus în toate orașele în care am evoluat.
–Actrița și prezentatoarea TV Lilia Rebryk a creat în aceste vremuri de restriște și un fond de binefacere.
–El așa și se numește „Fondul Liliei Rebryk” și acordăm ajutor material oamenilor căzuți la nevoie. În primul rând, distribuim produse alimentare și mărfuri de prima necesitate familiilor care au avut de suferit în acest război, persoanelor strămutate. La spectacolele noastre sunt invitați copiii din aceste familii și îi servim cu dulciuri, membrii familiilor apărătorilor noștri, care și-au pierdut viața pe front. Sunt și familii ale neînvinșilor apărători ai Mariupolului, familii care s-au aflat pe teritoriul ocupat. Ne străduim să le ajutăm și material, și spiritual.
–Publicul spectator cernăuțean vă așteaptă cu noi spectacole în minunatul nostru teatru. Să fie această întâlnire cât mai curând și pe timp de pace. Succese, inspirație și rezistență bunilor noștri actori.
–Vă mulțumesc mult și din tot sufletul. Să triumfe binele și pacea pe pământul nostru.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com