Aprobarea legii lingvistice în Parlamentul Republicii Moldova a fost însoțită de ciocniri între deputați. Parlamentul Moldovei a adoptat în primă lectură proiectul de lege privind înlocuirea limbii de stat moldovenească cu cea română, comunică Newsmaker.
Documentul a fost aprobat cu majoritate de voturi. În același timp, deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, inclusiv liderul comunist Volodimir Voronin, au încercat să conteste inițiativa. În cadrul prezentării proiectului de lege, la tribună au ieşit deputați din blocul comuniștilor și socialiștilor. Ei aveau placate cu chemarea la referendum și alegeri parlamentare anticipate. În pofida acestui incident din parlament, proiectul de lege privind schimbarea denumirii limbii de stat în Constituție a fost adoptat cu 55 de voturi din 101 posibile.
Limba moldovenească este una dintre denumirile limbii române în Republica Moldova, definită de articolul 13 din actuala constituție. O altă denumire recunoscută prin Declarația de Independență a Moldovei și Curtea Constituțională a Moldovei este română. Limba vorbită în Moldova este mai apropiată de dialectele din nord-estul României, dar ambele țări folosesc același standard literar.
După anexarea Basarabiei de către Rusia în 1812, limba moldovenească a devenit oficială în instituțiile de stat ale Basarabiei. La 12 octombrie 1924, bolșevicii au format RASS Moldovenească și în anii 1920 și 1930 au încercat să creeze artificial o limbă literară moldovenească pe teritoriul ei, în care 40 la sută din cuvinte aveau rădăcini slave și care funcționa pe baza alfabetul chirilic.
Majoritatea lingviștilor nu recunosc limba moldovenească ca limbă separată, considerând-o ca un dialect moldovenesc al limbii române, alături de alte dialecte regionale românești: muntean, oltean, ardelean etc.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com