Cu aproximativ 70 de contracții pe minut, inima trimite sângele în tot corpul, aprovizionând fiecare dintre celulele lui cu oxigen și nutrienți. Pompează neobosită lichidul vital în artere, căci fără munca ei de zi și de noapte, 24 de ore din 24, întreaga mașinărie a organismului ar înceta pe loc să funcționeze. Nu mai mare decât pumnul „posesorului” ei, pompa sistemului vascular se află pusă la adăpost în coșul pieptului, sub coaste și stern. Protejată de structura osoasă a toracelui, ea lucrează nonstop, fără ca noi să intervenim vreodată conștient în activitatea sa, care este controlată integral de sistemul nervos vegetativ (numit și „autonom”, tocmai fiindcă îi revine responsabilitatea coordonării funcțiilor involuntare ale tuturor organelor). În condiții normale, inima bate neîncetat, fără să obosească, fără ca mușchiul ei (miocardul) să se atrofieze sau să se producă în interiorul lui rupturi de fibre. Continuă să bată atâta vreme cât arterele nu sunt obturate și permit libera circulație a sângelui, iar miocardul este intact. Totuși, chiar dacă inima noastră muncește pe cont propriu, avem și noi posibilitatea să-i dăm o mână de ajutor, pentru ca ea să se mențină în formă maximă cât mai mult timp. Deci, să-i acordăm toată atenția, monitorizând-o constant, s-o ferim de stres, să ne alimentăm sănătos și să evităm sedentarismul.
Pentru o viață lungă și sănătoasă
Mai multă mișcare. Faptul că exercițiul fizic ne poate salva viața este un adevăr demult cunoscut, iar dovezile adunate în timp sunt nenumărate. Cu peste șase decenii în urmă, un grup de oameni de știință britanici și-a îndreptat atenția asupra acestei teme. Cercetătorii au ales ca subiecți ai studiului lor două categorii de angajați – șoferii și controlorii. La o primă verificare a stării lor de sănătate, a ieșit imediat în evidență un detaliu elocvent: la cei dintâi, frecvența afecțiunilor cardiovasculare era cu 30% mai mare decât a colegilor de muncă incluși în a doua categorie. Explicația a fost evidentă: controlorii se aflau permanent în mișcare, pe când șoferii își petreceau întreaga zi nemișcați, la volan. Dar noi, astăzi, câte ore stăm zilnic la calculator, deplasând numai degetele pe tastatură? Și seara ne odihnim, din nou imobili, în faţa televizorului… Deși chiar și un minimum de activitate fizică ar fi benefic. OMS recomandă 150 de minute de antrenament moderat pe săptămână, adică o porție zilnică modestă, de circa 20 de minute. Efectul produs poate fi spectaculos: mișcarea determină o creștere a vascularizației la nivelul inimii, creierului și musculaturii, sporind astfel cantitatea de oxigen și de nutrienți transportată către țesuturi.
Atenție la ceea ce mâncăm! Dacă ne-am hotărât, într-adevăr, să avem grijă de inima noastră, ar trebui să-i oferim o hrană echilibrată, capabilă s-o fortifice. Specialiștii OMS apreciază că 50 – 70% din bolile cronice provin din alimentația greșită. Ceea ce înseamnă că, mâncând corect, ne putem menține în formă. În opinia nutriționiștilor, pe primul loc în clasament se situează faimoasa dietă mediteraneană, compusă în principal din multe fructe și legume proaspete, ulei de măsline presat la rece, leguminoase, verdețuri, nuci, pește și fructe de mare. În schimb, nu-și găsesc locul în ea laptele, carnea roșie și dulciurile. Numeroase studii clinice au atestat rezultatele pozitive ale acestui regim alimentar. Unul dintre cele mai importante proiecte de cercetare a fost studiul clinic inițiat de producătorul de aparatură medicală Perimed, la care au participat 7.500 de pacienți cu risc crescut de afecțiuni cardiovasculare. La cei care au adoptat dieta cu ulei de măsline și nuci, cazurile de infarct și accident vascular cerebral s-au redus cu o treime.
Somnul de calitate. Inimii îi place să ne culcăm și să ne trezim la ore fixe. Cei ce își modifică mereu programul de somn sau nu dorm suficient au valori crescute ale tensiunii arteriale, glicemiei și indicelui de masă corporală, respectiv un risc mai mare de accident vascular și infarct.
O căsnicie pe viață. S-a constatat că persoanele căsătorite dezvoltă mai rar decât cele singure boli cardiace și vasculare. De aceea, specialiștii au avansat propunerea ca situația familială să fie recunoscută ca factor de risc pentru aceste patologii.
Prieteni necuvântători. Oamenii care țin animale de companie și, în special, posesorii de câini, fac mai multă mișcare, iar aceasta le reglează nivelul glicemiei și îi ajută să aibă o stare generală mai bună.
Gimnastica râsului. Râsul determină contracția mușchiului diafragmatic. Creșterea presiunii exercitate de el activează respirația, accelerează pulsul și stimulează irigația sangvină, nu numai la inimă, ci în întregul organism.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com