La 15 mai, stil nou, este cinstit Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare, un mare ascet egiptean și întemeietor al monahismului de obște (cenobitic) în Egipt. Sfântul Pahomie s-a născut în Tebaida de Jos, din părinți păgâni, și a primit o aleasă educație, fiind instruit în cele ale filosofiei vremii și culturii sale. Către vârsta de 20 de ani a fost luat cu forța în armata romană. Aflându-se într-o închisoare cu ceilalți recruți în așteptarea înrolării, a cunoscut pentru prima dată creștini, care slujeau acolo pe cei bolnavi și în nevoi. Impresionat de această dragoste pentru aproapele, a început să se intereseze de creștinism. Ca soldat a luptat în armata împăratului Constantin, în faimoasa bătălie împotriva lui Maxentiu. Sfântul Pahomie cel Mare a avut viziune divină, în care un înger a venit la el îmbrăcat cu o „schimă” (haină călugărească), și i-a dat regula pentru viața de obște. Acest moment este considerat în istoria monahismului ca un fel de act de naștere a monahismului de obște (cenobitic), pentru că până în acest moment asceții creștini trăiseră ca pustnici în singurătate, și nu în comunitate. Regula Sfântului Pahomie era o primă formă de viață monastică cenobitică, care dădea loc atât vieții de obște cât și celei de liniștire; monahii trăiau în chilii separate, dar lucrau împreună pentru întreaga comunitate și făceau rugăciuni comune, pe lângă cele de la chilie. Pahomie și-a trăit restul vieții sale având grijă de mănăstirea sa, făcând minuni, luptând cu demonii, și desigur în rugăciune fierbinte.
În această zi, potrivit calendarului bisericesc pe stil vechi, este sărbătorit Sfântul Atanasie cel Mare. Sfântul Atanasie cel Mare a fost unul dintre cei mai de seamă episcopi ai Bisericii creștine din Alexandria în secolul al IV-lea. El s-a născut în Alexandria, în 295 sau 296, și a primit o temeinică educație clasică și teologică. La 24 de ani a fost hirotonit diacon de către arhiepiscopul cetății, Alexandru, încredințându-i-se totodată și funcția de secretar al acestuia. În această calitate îl însoțește pe patriarh la Sinodul de la Niceea, în 325, unde joacă un rol decisiv în combaterea arianismului și în condamnarea lui Arie. Este ales episcop al Alexandriei, odată cu moartea Sfântului Alexandru – 8 iunie 328. Sfântul Atanasie a fost episcop până în 373. În tot acest timp a suferit cinci exiluri, însă acestea nu l-au împiedicat să desfășoare o bogată activitate teologică, mai ales o politică bisericească antiariană. Sfântul Atanasie cel Mare a murit în 373, după 45 de ani de episcopat. A fost unul dintre primii episcopi nemartiri care au primit un cult public. Lucrările sale au ca obiect lupta pentru apărarea credinței niceene. El supune argumentele exegetice și dialectice ale oponenților săi unei analize critice, scrupuloase, dovedindu-le netemeinicia. Ajutat de vastele sale cunoștințe scripturistice, teologice și filosofice, el a izbutit să pună pe temelii solide credința creștină ortodoxă.
După semnele din bătrâni, în această zi se poate prezice cum va fi vremea în restul lunii mai și cum va fi vara. Dacă e arșiță, se stabilește vreme frumoasă. Dacă adie vânt rece, rece va fi și vara. Dacă cerul e senin la apus de soare, vara va fi secetoasă. Dacă se adună nori de ploaie, câteva zile va fi vreme posomorâtă. Dacă în această zi se aude cântul privighetorii, vara va sosi mai devreme.
În zilele noastre au avut loc mari schimbări climatice și unele din aceste semne nu mai sunt actuale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com