La 19 mai 1051, în oraşul francez Reimsi a fost încoronată fiica cneazului Kievului, Iaroslav cel Înţelept, Ana Iaroslavna. Ea a devenit soţia regelui Franţei Henric I. După moartea soţului ei şi regelui Franţei, Henric I, Ana nu a fost admisă la viaţa politică. Ea s-a retras într-o mănăstire din localitatea Sanlis de la Paris. Acolo a şi murit. În prezent acolo se află centrul cultural „Ana Iaroslavna”.
19 mai 1887 s-a născut sculptorul roman Ion Jalea, membru al Academiei Române. Ion Jalea (1887-1983) a participat la Primul Război Mondial, unde și-a pierdut mână stângă în luptă și a fost nevoit să sculpteze toată viața doar cu mână dreaptă. În compozițiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părți, ale dozajului elementelor dinamice – gesturi, diagonale ascendente sau descendente – într-un ansamblu coerent și static. O sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist și cel alegoric, a științei împăcării tensiunilor dinamice și statice ne oferă compoziția „Arcaș odihnindu-se”, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926.
La 19 mai 1930, în satul Bălcăuți, fostul județ Hotin, s-a născut actorul român de teatru și film, Cornel Vulpe. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” în 1953. În anul 1969 Cornel Vulpe a fost angajat la Teatrul de Comedie din Bucureşti, unde a jucat toată viaţa. Aici se produce în spectacole după piese de Cehov și Bertolt Brecht, de Jean Anouilh și Ben Jonson, de Caragiale și Tudor Popescu, de Goldoni și Shakespeare, de Marin Sorescu și Václav Havel, sub bagheta unor mari regizori.
Cornel Vulpe a fost invitat de nenumărate ori la Teatrul Naţional Radiofonic, cu regizorii săi exemplari. Cu unul dintre aceştia, Cristian Munteanu, a colaborat şi la Teatrul „Ion Creangă”, în 1994, interpretând rolul lui Cristea-Scrooge în spectacolul „Noapte sfântă” după Dickens. Tot la acest teatru a jucat şi în „Regele Cerb” (1996), de Carlo Gozzi, regia Florentina Enache. Între regizorii cu care a colaborat mai trebuie amintiţi Cătălina Buzoianu – excepţionalul spectacol „Strigoi la Kitahama” (1982) de Kobo Abe, Harag Gyorgy – spectacolul „Procesul” de A. Suhovo-Kobîlin (1983).
În cinematografia română și mondială este cunoscut după rolurile jucate în 18 filme, în deosebi în „La răscrucea marilor furtuni” (1980, România), „Grăbește-te încet” (1981, România), „Trenul vieții” (1998, România, Franța, Belgia, Olanda, Israel), „Extratereștrii în Vestul Sălbatic” (1999, Canada) și „Amin” (2002, România, RFG, Italia, Franța). Actorul Cornel Vulpe a încetat din viață la 4 septembrie 2002, după o lungă suferință, lăsând în urma lui numai tristețe. Incomparabila mimică a artistului de comedie care a fost Cornel Vulpe nu va mai stârni de-acum zâmbetul, decât din filmele în care s-a produs. Personajele sale se dezvăluiau din ton şi din fabuloasa mobilitate a feţei. După cum afirmă criticii de teatru și cinema, calitatea esenţială a actorului Cornel Vulpe era măsura. Efortul cel mai mare al său era să-şi stăpânească tocmai această mobilitate pentru care până şi Louis de Funès sau Mr. Bean l-ar fi invidiat.
În ziua de 19 mai a anului 1932 paraşutista română Smaranda Brăescu a stabilit recordul mondial de altitudine sărind de la 7 233 metri. Saltul a avut loc în Sacramento, California. Recordul acesteia a rezistat până în 8 mai 1951 şi a fost depăşit tot de un român, Doru Negulici, care a sărit de la o înălţime de 7.250 metri în 104 secunde. Smaranda Brăescu, (1897-1948) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA).
La 19 mai 1938 a fost inaugurat bustul lui Alexei Mateevici, instalat pe mormântul poetului de către Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Chișinău. Bustul poetului, al cărui autor este sculptorul Alexandru Plămădeală, a fost turnat din bronz, în 1933, la București. Soclul bustului funerar este executat din marmură. Alexei Mateevici este unul din cei mai reprezentativi scriitori români, născuţi în Basarabia de la începutul secolului XX. El este autorul poeziei „Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. Astăzi cuvintele poeziei „Limba noastră” de Alexei Mateevici stau la baza Imnului de stat al Republicii Moldova.
Alexandru Plămădeală (1888-1940) este considerat cel mai important sculptor din prima jumătate a sec. XX. Studiile și le-a făcut la Școala superioară de pictură, sculptură și arhitectură din Moscova , în atelierul sculptorului rus Volnuhin. În anii 1916-1918 a lucrat la monetăria din Petrograd. După 1918 se întoarce la Chişinău, unde, în anul 1929, este numit în funcția de director al Școlii de desen, transformată ulterior în Școală de arte plastice, pe care o conduce timp de 11 ani. Capodopera lui Alexandru Plămădeală o constituie „Monumentul lui Ştefan cel Mare” din Grădina Publică din Chişinău, (1927). Tot lui îi aparține și bustul funerar al poetului Alexei Mateevici de la Cimitirul Central din Chişinău. În domeniul plasticii de forme mici Alexandru Plămădeală realizează o serie de portrete ale oamenilor de creație și a intelectualilor români și basarabeni.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com