La 16 iulie 1054 a avut loc Marea Schismă dintre bisericile creştine occidentale şi bisericile orientale de rit bizantin. Este separarea canonică și întreruperea comuniunii liturgice dintre Biserica Romei (acum Biserica Romano-Catolică) și Bisericile patriarhiilor de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim (în prezent, Biserica Ortodoxă). Ruptura definitivă a raporturilor formale a avut loc în anul 1054. Principalele cauze rezidă în disputele asupra autorității papale și inserării clauzei Filioque în Crezul de la Niceea, deși au existat și cauze minore, cum ar fi disputele legate de jurisdicția asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice.
La 16 iulie 1544 Filip Moldoveanu a tipărit prima carte în limba română – „Catehism românesc” de inspirație protestantă. Cea dintâi tipăritură în limba română, cu alfabet chirilic, îi aparţine lui Filip Moldoveanu şi a fost realizată la Sibiu, în 1544. Este vorba de „Catehismul românesc lutheran”. Din păcate, nu s-a păstrat nici un exemplar. Se știe că această carte cuprindea principalele rugăciuni și învățături care apar și în catehismele de mai târziu: Cele 10 porunci, Simbolul credinței și „Tatăl nostru”. În 1546 Filip Moldoveanu a tipărit un Tetraevangheliar slavon – o reeditare a celui tipărit în 1512 de Macarie. Pe una din pagini apare stema Moldovei. Cartea conține xilogravuri realizate de Filip Moldoveanu. Între 1551-1553 a tipărit Tetraevangheliarul slavo-român, prima carte bilingvă apărută și în română, totodată cea mai veche tipăritură în limba română păstrată până astăzi. Filip Moldoveanu se înscrie în pleiada tipografilor bisericeşti, fiind socotit între cei 10 mari tipografi sibieni. Naţionalitatea română a lui nu este clarificată în totalitate, numele reţinut în arhivele sibiene este Phillipus Maler (Filip pictorul). Importanţa tipăriturilor lui constă în faptul că ele erau cumpărate nu numai de clericii români, ci şi de instituţiile săseşti din Transilvania. Filip Moldoveanu este considerat primul tipograf şi gravor de origine română, având o cultură deosebită, cunoscând şi vorbind 5 limbi. Filip Moldoveanu va lăsa din 1555 postul de scriitor la cetate fiului său Ioachim, funcție îndeplinită de el timp de 18 ani.
La 16 iulie 1943 a murit Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Eugen Lovinescu (1881-1943) este autorul teoriei Sincronismului și al Mutației valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul „Matei Basarab” din București, fost profesor al Colegiului Național „Mihai Viteazul” din București.
La 16 iulie 1937 s-a născut Ada Rogovţeva, actriţă ucraineană de teatru şi film, artistă a poporului din Ucraina, Erou al Ucrainei (2007). După absolvirea Institutului teatral „I. Karpenko-Karyi” din Kiev (1959), timp de 35 de ani ea a activat la Teatrul Naţional „Lesea Ukrainka” din capitală, fiind una din actriţele principale. Ada Rogovţeva s-a produs în multe filme, care au intrat în patrimoniul artei cinematografice din Ucraina. Este profesor la Universitatea Naţională de Cultură din Kiev. Din primele zile ale războiului declanşat de Rusia în Ucraina, Ada Rogovţeva a transformat casa sa de sub Kiev întru centru de voluntariat. În opinia artistei poporului, cauza principală a relaţiilor tensionate între ruşi şi ucraineni este Putin. Anume el le-a insuflat cetăţenilor Rusiei că de la Ucraina te poţi aştepta la multe fapte nedemne. Dacă la putere în Rusia s-ar fi aflat un alt om, situaţia ar fi fost cu totul alta. „Putin este considerat criminal. Un criminal conduce Rusia, care cândva a fost un stat mare, iar acum s-a transformat în stat-criminal. Şi încă ameninţă cu arma nucleară! Acesta nu este om, oamenii nu pot să gândească astfel, nu pot să simtă şi să acţioneze aşa. Acesta este un diavol!”, a declarat într-un interviu recent Ada Rogovţeva.
La 16 iulie 1990 Rada Supremă a RSS Ucrainene a adoptat Declaraţia despre suveranitatea de stat a Ucrainei. În numele poporului ucrainean putea să se pronunţe doar Rada Supremă. Teritoriul Ucrainei în frontierele recunoscute a fost declarat inviolabil. Declaraţia despre suveranitatea de stat a Ucrainei a stat la baza Actului privind declararea independenţei Ucrainei din 24 august 1991. Atunci, pentru a doua oară, Ucraina a fost declarat stat democratic independent şi a ieşit definitiv din componenţa URSS. Independenţa ţării a fost confirmată de referendumul întregului popor din 1 decembrie 1991. Pentru prima dată Ziua independenţei Ucrainei a fost marcată la 16 iulie 1991, cu 30 de ani în urmă.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com