Istoricul zilei – 9 septembrie: evenimente și personalități

9 septembrie 1912: A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, singurul monument de for public al sculptorului Constantin Brâncuși amplasat în București

La 9 septembrie 214  s-a născut împăratul roman Aurelian (Lucius Domitius Aurelianus Augustus). A  domnit din anul 270, până la moartea sa în anul 275 şi a  înregistrat succese remarcabile, străduindu-se să apere imperiul de frecventele invazii barbare. Aurelian a dispus retragerea armatei și a administrației romane din Dacia în anul 271, în vederea consolidării frontierei balcanice pe linia Dunării de Jos. În 274 a lichidat secesiunea Regatului galic, restaurând astfel unitatea statului roman.  În drum spre Orient, în vederea începerii unei campanii împotriva Imperiului Sasanid, Aurelian este asasinat de secretarul său, la Byzantion, ca urmare a unui obscur complot de palat.

9 09 IST 1

La 9 septembrie 1861  s-a născut actriţa Agatha Bârsescu, prima actriţă româncă prezentă pe scenele teatrelor din Viena, apoi şi din America. Agatha Bârsescu (1861-1939)  a avut roluri în piesele „Medeea”, „Antigona” de Sofocle, „Maria Stuart” de Schiller.

9 09 IST 2

La 9 septembrie 1896 a încetat din viaţă Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc. Matei Millo (1814-1896) a jucat rolul principal  în piesa „Baba Hârca”, piesă reprezentată pentru prima dată la Iaşi, la 27 ianuarie 1849.

9 09 IST 3

La 9 septembrie 1912  este dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuşi, şi singurul monument de for public al sculptorului amplasat în Bucureşti.  La solicitarea Ministerului de Război, în 1903 Brâncuşi a primit prima comandă pentru un monument public, bustul generalului medic Carol Davila. Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuşi să plătească drumul până la Paris, pentru continuarea studiilor. Plata pentru monument a fost împărţită în două tranşe, prima jumătate fiind plătită înainte ca lucrul să înceapă, iar a doua tranşă după ce Brâncuşi va termina bustul. Când Brâncuşi a terminat lucrarea, aceasta a fost prezentată în faţa consiliului, dar recepţia a fost nesatisfăcătoare, diferite persoane din consiliu având opinii contrarii despre caracteristicile fizice ale generalului. Înfuriat de inabilitatea consiliului de a înţelege sculptura, spre mirarea tuturor, Brâncuşi a plecat din sala de şedinţe fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franţa, hotărând să parcurgă drumul către Paris pe jos.

La 9 septembrie 1936, în satul Sadâc din raionul Cahul, s-a născut Nicolae Sulac, vestit cântăreţ de muzică populară din Republica Moldova.  O altă legendă a culturii basarabene, regizorul de cinema, Emil Loteanu, spunea despre acest cântăreţ următoarele: „Nicolae Sulac nu ştia cine este Nicolae Sulac, el aparţinea unui timp, unei epoci, unui popor…”. El a trăit pe acest pământ numai 67 de ani, lăsând poporului căruia a aparţinut neuitatele cântece  „Ce frumos mai cântă cucul”, „Tinerețe-tinerețe”, „Foaie verde maghiran”, „Când tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, doinele „Miorița” și „Doina de jale”, „În pădurea de la Prut” și altele.

Nicolae Sulac şi-a început activitatea artistică în 1959, în  cadrul Capelei corale „Doina”. În anul 1965 el devine solist al Ansamblului „Fluieraş”, ansamblu care a lansat mulţi interpreţi de muzică populară.  În anii 70 şi începutul anilor 80 concertează în calitate de solist al Ansamblului „Lăutarii”. Acompaniat de aceşti neîntrecuţi lăutari, Nicolae Sulac a cântat la Cernăuţi, a susţinut un concert şi la Voloca, vatră a cântecului popular românesc.

În decursul activităţii sale artistice Nicolae Sulac s-a învrednicit de cele mai prestigioase premii, distincţii  şi titluri ale Republicii Moldova. A fost  singurul artist de muzică populară din Moldova, inclus în „Marea enciclopedie sovietică”.

În 2002, cu un an înainte de moarte, Nicolae Sulac a creat un fond de susţinere a muzicii populare. Legendarul artist a interpretat piese exclusiv în limba română, fiind aplaudat de fiecare dată de către toată sala, chiar şi de cei ce nu cunoşteau limba română. Spre sfârşitul vieţii Nicolae Sulac a dorit să se stabilească cu traiul la Iaşi, oraş care îi plăcea mult şi unde obişnuia să se întâlnească cu prietenii.

A decedat la Chişinău, în ziua de 8 aprilie 2003 şi a fost înmormântat în cimitirul de pe strada Armeană din capitala Republicii Moldova. La 9 octombrie 2004 a fost inaugurat bustul interpretului.  În 2007 a apărut albumul „La o margine de drum” cu cântecele neuitatului Nicolae Sulac. Interpretă de muzică populară este şi fiica regretatului artist, Doina Sulac.

9 09 IST 5

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

Добавить комментарий