Stresul este din ce în ce mai mult invocat în cazul apariţiei unor afecţiuni la nivelul organismului. Prin stres înţelegem acel factor care provoacă organismului uman o reacţie anormală. În sens particular, dar mai apropiat de percepţia generală, prin stres înţelegem efort, încordare, tensiune neuropsihică.
„Apariţia şi agravarea bolilor cardiovasculare sub imperiul stresului psihic şi emoţional sunt o certitudine. Relatări din cele mai vechi timpuri descriu instalarea bruscă a morţii sau a leşinului sub efectul unui stres intens. Ştiri de genul: din cauza unei emoţii puternice a făcut infarct şi a murit întâlnim la tot pasul. Îmi amintesc situaţia unui pacient operat pe inima la varsta de 80 de ani. Operaţia a decurs foarte bine, pacientul şi-a revenit spectaculos după intervenţie, existenţa sa a decurs normal încă 3-4 ani, dar a venit un moment în care familia m-a sunat să mă anunţe că a facut atac cerebral după ce i s-a furat ceasul.
Desigur, există efecte directe ale hormonilor de stres care pregătesc organismul de fugă sau luptă. Cortizolul, adrenalina fac inima să bată mai puternic şi mai rapid, creşte tensiunea arterială şi apare riscul de infarct cerebral sau miocardic. Expunerea continuă la stres modifică balanţa hormonală a organismului, creşte tensiunea arterială, se activează mecanismele inflamatorii, vasele se îngroaşă şi devin spastice, activează endoteliul care devine mult mai susceptibil să fixeze trombocitele şi să formeze un cheag de sânge” , precizează, pentru Gândul, Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.
Nevoia de a fuma, de a consuma alimente compulsiv, de a renunţa la mişcare sau sport sunt numai câteva din efectele nevrozei sau depresiei induse de stres. „Studii recente au demonstrat un lucru foarte interesant: expresia genică (modul în care se manifestă genele) este modificată de factorii de stres. Asta înseamnă că metabolismul zaharurilor, al grăsimilor, tensiunea arterială, masa corporală, care sunt asociate cu bolile cardiovasculare, pot fi modificate uşor prin acest proces. Mai mult decât atât, experimentele efectuate pe şoareci sugerează că expresia genică nefavorabilă poate fi transmisă descendenţilor”, mai spune specialistul.
Cum putem lupta impotriva stresului? Singura modalitate de a-l evita este aceea de a schimba mediul, dar lucrurile nu sunt atât de simple. „Aşa cum o partidă bună de pescuit presupune participarea în egală măsură atât a pescarului, cât şi a peştelui, la fel şi acţiunea stresului presupune participarea excesivă a subiectului la acţiunea factorului de mediu. Reacţionam diferit la stimuli de acelaşi fel. Faptul că un element de mediu de genul vreme ploioasă afectează major tonusul unor oameni, în timp ce alţii nu au nici o percepţie negativă, ne dovedeşte odată în plus că stresul ne poate afecta în funcţie de starea noastră psihică. De aici şi concluzia că putem aborda pozitiv elementele de instabilitate, agresiune din mediu, limitând astfel impactul acestora asupra sănătăţii sistemului cardiovascular şi a întregului organism. Acesta ar putea fi primul nivel de acţiune al profilaxiei, şi probabil cel mai eficient. Celelalte niveluri ale profilaxiei care ţin de corectarea unor constante biologice sau obiceiuri influenţate de stres (grăsimile din sânge, acidul uric, glicemia, tensiunea arterială, fumatul, tulburările somnului) sunt etape din ce în ce mai costisitoare ale unei bătălii care nu poate fi complet câştigată, iar asta pentru că tratăm efectul, nu cauza problemei”, concluzionează Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.