Comunitatea românească din regiunea Cernăuți a pierdut un pilon spiritual al său – la Mănăstirea Putna, în „Ierusalimul românesc” a decedat și a fost petrecută pe ultimul drum Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, pedagog, om de știință și un apărător înflăcărat al limbii și culturii românești din nordul Bucovinei.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, vineri, 7 iunie 2024, în biserica voievodală a Mănăstirii Putna a avut loc slujba de înmormântare a doamnei academician Alexandrina Cernov (81 de ani), membru de onoare al Academiei Române. A slujit Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, alături de clerici ai Mănăstirii Putna, scrie „Obiectiv”, publicație din Suceava.
După slujbă, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un cuvânt de prețuire pentru doamna Alexandrina Cernov, îndemnând la ducerea mai departe a duhului și lucrării ei. Cuvântul părintelui stareț al Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a fost prezentat de părintele Gherasim Soca, care a fost responsabil, din partea mănăstirii, de colaborarea editorială cu doamna Alexandrina Cernov. A urmat mesajul Președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, prezentat de Teodora Stanciu. Emoția, dragostea pentru doamna Alexandrina Cernov și dorința de a duce mai departe drumul binelui pentru românii din nordul Bucovinei au marcat și celelalte alocuțiuni. Consulul General al României la Cernăuți, Excelența sa Irina Loredana Stănculescu a spus: „Consider că am pierdut un pilon al vitalității românismului pe meleagurile nordului Bucovinei. Acest membru al Academiei Românei a venit întotdeauna cu o însuflețire specială către comunitatea românească. A venit cu un suflet cald, blând și către Consulatul General al României la Cernăuți, împărtășindu-ne glasul Bucovinei cu adevărat. Dumneaei a prezervat și a dus mai departe limba română pe meleagurile din Bucovina de nord. A fost omul care a fost neobosit în acest ideal și a sprijinit întreaga comunitate cu căldură și dragoste sufletească. Din partea Consulatului General, a întregii echipe, exprim regretul profund față de pierderea pe care am suferit-o, considerând că fără doamna academiciană Alexandrina Cernov și fără domnul Tărâțeanu, comunitatea românească este mult mai săracă. Cred că a rămas orfană de acești doi piloni care duc mai departe vitalitatea neamului românesc”.
Urmașa la catedră, profesoara universitară Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți, a vorbit despre lucrarea formativă a doamnei Alexandrina Cernov: „Este o zi tristă pentru toată comunitatea românească din regiunea Cernăuți, fiindcă prin trecerea la cele veșnice a doamnei Alexandrina Cernov noi am pierdut un pilon trainic al românității. Am pierdut pe doamna care a luptat cu fidelitate și aprig pentru apărarea limbii române, pentru apărarea culturii române și pentru apărarea identității naționale a românilor în toată Ucraina, nu doar în regiunea Cernăuți. Doamna Cernov a scris istoria românilor după cel de-al Doilea Război Mondial din Ucraina. Cred că așa a fost voia lui Dumnezeu să se întoarcă la Cernăuți, fiindcă a fost destinul ei să devină profesor la Catedra de Filologie Română și Clasică și astfel să formeze noua generație de români, care au devenit nu doar profesori de limba și literatura română, ci și scriitori, poeți, traducători, publiciști. De fapt, au devenit elita românească din toată Ucraina, nu doar din regiunea Cernăuți, dar și din Transcarpatia și Odesa, fiindcă au fost educați de doamna Cernov nu doar pentru a obține cunoștințe de limba și literatura română; prin cursurile sale, dumneaei ne-a transmis acea dragoste și acea mândrie a apartenenței la un neam. E o mare pierdere pentru noi, fiindcă, într-adevăr, am rămas orfani și, cum, am citit pe rețelele de socializare, undeva scria că am pierdut ultimul om din generația de aur a românității din regiunea Cernăuți. Dar, în același timp, doamna Cernov a fost poate una dintre puținii care a reușit să semene acea sămânță a dragostei din neam și să creeze următoarea generație. Evident că noi ne vom strădui să-i păstrăm memoria și să-i urmăm gândurile, calea și acele idealuri pe care le-a păstrat și le-a promovat ea la Cernăuți”.
Marin Gherman, politolog, ucenic al doamnei Alexandrina și al domnului Ilie Luceac, a adus mărturia sa personală despre esența vieții celei care i-a fost ca o mamă: „A venit și cea mai de temut zi din viața mea din ultimii ani. Ieri, 6 iunie, țineam în mână certificatul de deces al doamnei Alexandrina Cernov, eliberat de Comuna Primăriei Putna. Uneori documentele ne spun mult mai multe informații decât oamenii. Acest certificat este un certificat de viață. El ne spune că Alexandrina Cernov s-a născut în 1943, la Hotin, în plin război. Decedată la Putna, 2024, în plin război, la frontierele firești, politice ale României, dar nu și cele culturale. Alexandrina Cernov, născută nu departe de cetatea Hotin, care proteja frontierele Moldovei istorice a lui Ștefan cel Mare, și decedată la Putna, unde se află mormântul marelui voievod al neamului românesc. Și mă gândesc că, dacă Eminescu ne-a lăsat sintagma „de la Nistru până la Tisa, tot românul plânsu-mi-s-a”, viața Alexandrinei Cernov, văzută prin prisma unui certificat de viață, este o viață a unei cercetări, a unei culegeri de date, de dureri, de bocete, de probleme și de oferire de soluții pentru românii aflați între Hotin și Putna. Pentru mine, doamna Alexandrina Cernov a fost ca o mamă și pentru mulți alții, cărora ne-a dat educație; a educat profesori, intelectuali, jurnaliști, a făcut mai mult decât un simplu cadru didactic, era mai mult decât o personalitate academică. Doamna Alexandrina ne-a dat aripi, ne-a învățat să zburăm, rămâne să o facem”.
După cum remarcă publicația suceveană „Obiectiv”, cuvinte de adio și aprecieri au rostit Niculai Barbă, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Ștefan Purici, Prorector al Universității din Suceava, originar din Cernăuți, Dorin Popescu, fost consul general interimar al României la Cernăuți.
Înhumarea a fost făcută în cimitirul Parohiei Putna. Slujba parastasului de 40 de zile va avea loc sâmbătă, 13 iulie, la Mănăstirea Putna, în cadrul simpozionului de istorie „Colocviile Putnei” ediția XXX, împreună cu pomenirea altor istorici și oameni de cultură care au sprijinit activitățile mănăstirii în ultimele decenii, precizează publicația „Obiectiv”.
Imagini din publicația „Obiectiv” (Suceava)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com