Probotești – sat cu nume provenit de la o bisericuță
Școala și biserica sunt doi piloni pe care se ține viața spirituală a unui sat. De la prima atestare a satului Probotești, care avea hotar cu Herța, s-au scurs 475 de ani. El se numără printre cele mai vechi sate din Ținutul Herța. După cum scrie autorul monografiei „Târnauca. Pagini de istorie”, preotul Vasile Molodianov, „primii locuitori ocupau partea de nord-est a actualului sat – Bucova și Țărinca. Anume pe Bucova, o perioadă îndelungată se mai vedeau rămășițele unei construcții, care se zicea că prezenta temelia unei mici bisericuțe, numită „a Probotei”. Reieșind din documentul datat la 1549, se înțelege că teritoriul vechiului sat a aparținut familiei domnești Rareș, fiind concomitent o parte componentă a mănăstirii Probota. Probabil ar fi fost logic de constatat că denumirea satului s-ar trage anume de la numele acestei bisericuțe – Probus – a Probotei – Probotești”.
În anii 80 ai secolului XIX pentru Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil a fost hirotonit ca preot „un tânăr din comuna Târnauca, cu o inimă înflăcărată, cu idei progresiste și cu o dorință enormă de a ridica neamul său în rândurile popoarelor civilizate”. Astfel îl caracterizează pe preotul Nicolae Sandovici autorul monografiei vizate. Acest Nicolae Sandovici, pe care „înapoierea spirituală a sătenilor îl deranja extrem de mult”, a fost inițiatorul și fondatorul școlii din sat, deschisă în 1898. În noiembrie 1901, la Probotești, din inițiativa preotului Nicolae Sandovici, a fost organizată Banca Populară „Înaintarea”, prima și unica din întreg județul Dorohoi. „Pătruns de ideea că pământul trebuie să-l stăpânească acei care îl muncesc, preotul Nicolae Sandovici formează pe lângă banca creată „Obștea de arendare și cumpărare a moșiei Târnauca-Probotești”, cu 514 persoane din comună”, citim în aceeași monografie. Proboteștiul de atunci era numit „satul părintelui Nicolae”.
Generațiile de astăzi ale Proboteștiului au rămas la fel de statornice în credința strămoșească, la fel ca cele păstorite de părintele Nicolae cu o sută și ceva de ani în urmă. O mărturie a acestui fapt este întreținerea grijulie a vechii biserici din sat.
Foto Vladimir Acatrini
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com