La 26 iulie este ziua de naștere a poetului Cezar Baltag. El a văzut lumina zilei în satul Mălinești, fostul județ Hotin, cu mai puțin de un an înainte de instaurarea în ținutul nostru o puterii sovietice. Tatăl său, Porfirie Baltag, a fost duhovnicul satului și s-a retras în România, după ultimatumul de la Kremlin din 26 iunie 1940. Peste un an a revenit iarăși la enoriașii din Mălinești și a servit altarul până la a doua sosire a sovieticilor, în 1944. A plecat pentru totdeauna în România și până nu demult locuitorii Mălineștiului, care îl mai țineau minte pe părintele Porfirie, îl pomeneau cu cuvinte alese.
Este pomenit și fiul lui, Cezar Baltag, mai ales la Gimnaziul din sat, ca poet de marcă și reprezentant de vază al generației șaizeciștilor în literatura română. Materiale despre familia Baltag se păstrează în Muzeul satului, amenajat în incinta Gimnaziului. La unele sărbători literare elevii recită și versuri de Cezar Baltag.
Faptul că Cezar Baltag s-a născut și a fost educat într-o familie de preot, i-a creat unele obstacole în România socialistă. Însă poetul a servit adevăratele valori, iar în creația sa sunt interpretate prin prisma poetică unele motive creștine:
„Și deodată am văzut un câmp deschis
și în el eu eram mielul acestei lumi
păscând o iarbă dumnezeiască
și apropiindu-mă tot mai mult, tot mai mult
de masa tăcerii”.
Cezar Baltag mai bine de un sfert de veac nu mai este printre cei vii… Să ne amintim de marele poet, în dreptul numelui căruia e scris satul Mălinești.
(V. K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com