La 15 octombrie 1836, după 24 de ani de la anexarea Basarabiei, la Chişinău a fost sfinţită Catedrala Naşterii Domnului.
Catedrala ortodoxă Nașterea Domnului din Chişinău se află în apropierea pieței Marii Adunări Naționale și aparține Bisericii Ortodoxe din Moldova. Clădirea catedralei este un monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chişinău, la inițiativa Academiei de Ştiinţe. Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană pe 8 octombrie 1939.
Inițiativa înălțării Catedralei îi aparține Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chișinăului din 1817. Construcția s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844).
Catedrala Nașterea Domnului din Chişinău a fost ridicata după planurile arhitectului Avraam Melnikov, profesor la Academia Imperială de Arte, maestru al stilului empire rus. Piatra de temelie a fost pusă la 11 mai 1830. Biserica are trei altare, central – Naşterea Domnului, laterale: sudic – Sfântul Alexandru Nevski, nordic – Sfântul Nicolai Mirlikysky și este executată în stilul empire rus sau stil neoclasic târziu. Astăzi cele două altare laterale sunt închinate lui Ştefan cel Mare şi Sfânt și Acoperământului Maicii Domnului, sărbătoare la care orașul Chișinău își aniversează hramul – 14 octombrie.
În timpul bombardamentului din iunie 1942 arhitectura Catedralei a avut de suferit. Reconstrucţia clădirii s-a efectuat cu unele abateri de la forma iniţială. Lucrările de restaurare au fost efectuate de către Gh. Cupcea (arhitect), I. Ștefănescu, I. Steriadi (pictor, profesor la Academia de Arte din București).
În decembrie 1962 la dispoziţia autorităţilor regimului comunist a fost aruncată în aer Clopotniţa, Catedrala fiind transformată în sală de expoziţii. Edificiul a fost retrocedat bisericii în 1991.
În 1995 Preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, semnează Decretul „Cu privire la măsurile de urgentare a lucrărilor de restaurare a complexului Catedralei Naşterea Domnului” din Chişinău.
Catedrala Nașterea Domnului este monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe. Ansamblul arhitectural este introdus şi în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova la 22.06.1999.
Catedrala are o structură centrală clasică cu patru faţade. Construcţia este încununată de o turlă. Cele patru faţade au porticuri din şase coloane cu frontoane triunghiulare. Clădirea este construită din piatră şi cărămidă. Are trei altare, unul central şi două laterale. Altarul Central este închinat Naşterii Domnului, celelalte două altare – voievodului Ştefan cel Mare şi Acoperământul Maicii Domnului (sărbătoare la care oraşul Chişinău îşi are hramul – 14 octombrie). Iniţial pereţii interiori erau decoraţi cu fresce executate de pictorul Koşarov. În perioada interbelică de restaurarea picturilor murale s-a ocupat Ştefan Lemeni-Machedon. În 1942 pictorul Nicolae Stoica îşi ia angajamentul de a restaura picturile. Picturile ce înfrumuseţează interiorul Catedralei actualmente sunt executate de Leonid Popescu şi Ghenadie Tâciuc.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com