La 25 octombrie 1917 şi-a încheiat lucrările Congresul ostaşilor moldoveni, condus de Vasile Cijevschi, congres care a proclamat autonomia Basarabiei ţariste de Imperiul Rus.
Congresul s-a desfăşurat în perioada 20-25 octombrie 1917, în casa eparhială din Chişinău. La acest forum al ostaşilor moldoveni a fost proclamată autonomia Basarabiei ţariste de Imperiul Rus şi convocat organul suprem – Sfatul Ţării.
Congresul desfăşurat în sala Eparhială din Chişinău, a reunit peste 700 de ostaşi, ofiţeri, soldaţi şi marinari, de pe toate fronturile. Militarii au au fost convocaţi prin telegrama din 7 octombrie 1917, trimisă comandanţilor de unităţi. Potrivit centenarulromaniei.ro, în ziua de 20 octombrie anul 1917 la ora 3 după masă a fost deschisă şedinţa Congresului. Mai târziu, Ion Inculeţ, pe atunci ajutor al comisarului gubernial, descria astfel acest episod: „Au sosit la Congres vreo şapte sute de ostaşi, ofiţeri, soldaţi şi marinari, de pe toate fronturile. Congresul s-a deschis cu mare solemnitate în sala Eparhială din Chişinău. Preşedinte a fost ales căpitanul Vasile Cijevski. În ajun se primise la Comisariatul gubernial, de la Primul Ministru Kerenski, o telegramă cu cel mai sever ordin, că nici un congres ostăşesc moldovenesc nu este autorizat şi că sublocotenentul Pântea, falsificatorul ordinului, trebuie să fie găsit, arestat şi sub escortă expediat la stavcă, la Moghilev. Ordinul acesta nu l-am executat şi telegrama n-am arătat-o atunci nimănui pentru a nu descuraja pe congresişti».
Pe ordinea de zi a programul Congresului erau mai multe chestiuni, printre care: autonomia Basarabiei, Basarabia şi ocârmuirea ei (Sfatul Ţării), naţionalizarea şcolilor şi a dregătoriilor din Basarabia, alegerea a trei deputaţi în Sfatul Popoarelor.
Ulterior, în data de 25 octombrie 1917, Congresul a elaborat o serie rezoluţii, cunoscute sub numele de Rezoluţiile Congresului ostaşilor moldoveni.
Acţiunile militarilor au impulsionat tentativele timide ale societăţii civile, care nu reuşea să reglementeze raporturile juridice dintre provincie şi centru, să stabilească statutul juridic al Basarabiei în noile condiţii, să creeze un organ legislativ al Basarabiei ce urma să hotărască destinul provinciei dintre Prut şi Nistru. Congresul militarilor moldoveni din toamna anului 1917 a preluat iniţiativa şi şi-a asumat răspunderea pentru destinul provinciei, declarând la 21 octombrie autonomia politică şi teritorială a Basarabiei, iar la 23 octombrie a pus bazele organului legislativ Sfatul Ţării.
Vasile Cijevschi a fost delegat în Sfatul Ţării de Congresul ostaşilor moldoveni cu mandat din 21 noiembrie 1917 până la 27 noiembrie 1918. La 27 martie 1918, el a votat pentru Unirea Republicii Democrate Moldoveneşti, succesoarea de drept a Basarabiei ţariste, cu România.
Vasile Cijevschi a fost o personalitate ilustră, ajuns în gradul de colonel. Cunoştea limba franceză şi a învăţat la şcoala de diplomaţi în Rusia.
S-a născut în 1880 în satul Zaim (pe atunci judeţul Tighina, actualmente Căuşeni) și a făcut studii superioare în domeniul orientalisticii şi diplomaţiei. A fost ofiţer în războiul ruso-japonez şi în Primul Război Mondial, ultimul grad militar fiind de colonel. A făcut parte din aşa-zisul Partid al Partizanilor Ordinii de Stat, dar în curând aderă la Partidul Naţional Moldovenesc. La 8 septembrie 1917 a sosit la Kiev în cadrul delegaţiei basarabene pentru a participa la lucrările Congresului Naţionalităţilor din Rusia, fiind ales în prezidiul Congresului.
Colonelul Vasile Cijevschi a fost preşedinte al Congresului ostaşilor moldoveni (20-27 octombrie 1917), a cărui rezoluţii au schimbat esenţial situaţia în Basarabia. În perioada de după congres şi până la deschiderea lucrărilor Sfatului Ţării, a deţinut funcţia de comisar militar al Basarabiei. A fost şef al Statului Major al Comisariatului Militar.
În cea mai dificilă şedinţă a Sfatului Ţării, cea din 27 martie 1918, Vasile Cijevschi a avut două intervenţii principiale. În prima, vorbind în numele Blocului Moldovenesc, a lansat o propunerea ca fruntașul basarabean Constantin Stere să devină deputat al Sfatului Țării. Autoritatea lui Vasile Cijevschi în rândurile membrilor Sfatului Ţârii era ireproşabilă şi propunerea a fost acceptată unanim. Cea de a doua intervenţie de principiu a lui Vasile Cijevschi ţine de modul de votare a unirii. În numele Blocului Moldovenesc, el a cerut ca votarea să se facă deschis şi nominal, propunere acceptată în cele din urmă de asistenţă și care a influențat decisiv votul de Unire.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com