La 7 noiembrie 1911, în localitatea Bălceşti, judeţul Gorj, s-a născut renumita interpretă de muzică populară românească, Maria Lătăreţu. Maria Lătărețu a fost una dintre cele mai îndrăgite interprete, fiind numită şi „Privighetoarea Gorjului”, şi „Crăiasa cântecului românesc”, şi „Prințesa cântecului popular românesc”.
Peste şase decenii de viaţă ea îşi va aminti: „Când am deschis ochii pe lume, m-am pomenit într-o bătătură mică şi săracă, cu două încăperi. Acum nu mai există… Dar grădina casei mele nu am să o pot uita niciodată. Avea gard de jur-împrejur cu stobori împletiţi cu nuiele, iar în interiorul grădinii aveam tot felul de pomi fructiferi, mai mulţi pruni şi meri, iar în faţa casei aveam o mulţime de trandafiri, nalbe, garoafe, gherghine şi o tufă de liliac. Pot să spun că era, poate, cea mai frumoasă grădină din Bălceşti”.
Talentul muzical a fost moştenit de la mama sa, descendentă a unei familii de lăutari celebri de pe Valea Gilortului, însă se spune că Maria Lătărețu a învățat să cânte imitând păsările.
Harul divin al Mariei Lătăreţu a fost descoperit în 1937 la Gorj de o echipă de folcloriști, care au invitat-o la București pentru a o înregistra. La 19 iulie Maria Lătăreţu înregistrează primele sale melodii, pe cilindri de fonograf, iar la 29 august debutează la Radio București, în emisiunea „Ora satului”.
Maria Lătăreţu a cântat cu taraful soțului ei până în 1949, când devine prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor. De aici se pensionează în 1966. Repertoriul celebrei cântăreţe cuprindea aproximativ 1000 de cântece, din care 104 erau compoziţii personale.
Maria Lătăreţu a întreprins numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate, inclusiv în Polonia, Cehoslovacia, Uniunea Sovietică, Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Iordania. Timp de un an a cântat cu contract, la restaurantul de artă culinară românească „Dunărea” din Moscova. A dat spectacole îndelung aplaudate la Teatrul Mare, ocazie cu care l-a cunoscut pe Aram Haciaturian, marele compozitor al baletului „Spartacus”. Acesta i-a spus într-o seară artistei că afișul de la „Dunărea” trebuie modificat: „Pe el nu trebuie scris „În această seară cântă Maria Lătărețu” ci „În această seară cântă Crăiasa cântecului românesc”.
Maria Lătăreţu s-a stins din viaţă la nici un an după decesul soţului ei, la 27 septembrie 1972, în urma unei congestii cerebrale, la Românești, localitate din județul Botoșani, imediat după încheierea unui concert. În cadrul acelui concert Măria Lătărețu și-a cântat ultima sa creație „Vă las cântecele mele”. Îşi doarme somnul de veci în cimitirul „Sfânta Vineri” din București, lăsând posterităţii o zestre folclorică nepreţuită, păstrătoare a sufletului ei cald. Din 1981, în fiecare an la Târgu-Jiu, se desfăşoară Festivalul-concurs al Cântecului Popular Românesc „Maria Lătăreţu” – în amintirea marii artiste.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com