BIOGRAFIILE MARTIRILOR ROMÂNI DIN REGIUNEA CERNĂUȚI, VICTIME ALE REGIMULUI TOTALITAR SOVIETIC (VIII)

13 11 F 1

 ANDRONIC Vasile al lui Nicolae, născut în 1921, în localitatea Horbova, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la 29 iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina, a absolvit opt clase, ţăran. Pe data de 27 octombrie 1940, dorind să scape de realitatea crudă instaurată în ţinutul de la poalele Carpaţilor de către zbirii regimului stalinist, care se năpusteau asupra băştinaşilor ca nişte balauri cu mii de capete şi cu mii de cozi de foc, răspândite pe întregul pământ moldav, porneşte spre Ţara luminii şi libertăţii. Fiind prins de grănicerii sovietici, nimereşte în infernul Gulag-urilor comuniste, unde va fi supus diverselor metode de tortură. După interogatorii bestiale de luni de zile, Comisia   Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS, prin decizia nr. 53 din 24 mai 1941, îl condamnă la cinci ani de închisoare „pentru încercarea de a trece ilegal frontiera de stat”. Reabilitat de către Judecătoria Regională Cernăuţi la 5 iulie 1990.

       ANDRONIC Veronica a lui Vasile, născută în 1935, în localitatea Horbova, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina. Pe data de 8 mai 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDROS Georgeta a lui Nicolae, născută în 1935, în localitatea Târnauca, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDROS Gheorghe al lui Nicolae, născut în 1933, în localitatea Târnauca, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDROS Natalia a lui Grigore, născută în 1910, în localitatea Târnauca, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei, poseda studii primare, ţărancă. Arestată de reprezentanţii organelor staliniste de represalii în ziua de 12 februarie 1941, fiind acuzată de nedenunţare. Soţul ei, Nicolae Andros, în perioada interbelică a fost membru al unui partid cu vederi democratice din România. În timpul instaurării dictaturii bolşevice în Ţinutul Herţa se afla în rândurile armatei române. Conform legislaţiei comuniste, românca trebuia să înainteze autorităţilor staliniste un denunţ în care să indice faptul despre activitatea anterioară a soţului în această organizaţie politică. Ţăranca n-a procedat după cum cerea litera legilor sovietice şi nimereşte în beciurile cazematelor bolşevice. Pe data de 10 iunie acelaşi an, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei în Siberia. Împreună cu ea, au apucat calea calvarului fiul Gheorghe şi fiica Georgeta. Tustrei vor fi acuzaţi de faptul că erau în relaţii de rudenie cu fostul „membru al unui partid contrarevoluţionar român” şi „trădător al patriei socialiste”. Averea indicată a persecutatei constituia o casă, o vacă, cinci hectare şi jumătate de pământ. Când Nicolae Andros, fiind lăsat la vatră, s-a întors în satul natal, a găsit casa pustie şi averea devastată. Fiinţele sale scumpe se aflau în inima Gulagului bolşevic. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUHOVICI Domnica a lui Gheorghe, născută în 1912, în localitatea Băhrineşti din Bucovina, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei, poseda studii primare, ţărancă. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUHOVICI Mihai al lui Petru, născut în 1938, în localitatea Băhrineşti, fostul judeţ Rădăuţi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Moare în 1944, în regiunea Aktiubinsk din Kazahstan. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUHOVICI Ştefan al lui Petru, născut în 1940, în localitatea Băhrineşti, fostul judeţ Rădăuţi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Moare în 1944, în regiunea Aktiubinsk din Kazahstan. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUSEAC Domnica a lui Toader, născută în 1920, în localitatea Toporăuţi, fostul judeţ Cernăuţi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina, ţărancă. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUSEAC Dumitru al lui Toader, născut în 1926, în localitatea Toporăuţi, fostul judeţ Cernăuţi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUSEAC Ecaterina a lui Ilie, născută în 1924, în localitatea Lucoviţa, fostul judeţ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina, ţărancă. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un element care prezintă un pericol social”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUSEAC Reveca a lui Toader, născută în 1928, în localitatea Toporăuţi, fostul judeţ Cernăuţi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despr reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUSEAC Toader al lui Panteleimon, născut în 1894, în municipiul Rădăuţi, azi judeţul Suceava al României, poseda studii primare, ţăran. În perioada interbelică se stabileşte cu traiul în satul Toporăuţi, fostul judeţ Cernăuţi al României, încadrat astăzi în regiunea Cernăuţi, Ucraina. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

       ANDRUSEAC Varvara a lui Tănase, născută în 1892, în localitatea Toporăuţi din Bucovina, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuţi a Ucrainei, ţărancă. Pe data de 10 iunie 1941, „troika operativă” a Direcţiei Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS din regiunea Cernăuţi adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că „era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei „Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.

Petru GRIOR,

directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi

„Libertatea Cuvântului”www.lyberti.com 

 

Добавить комментарий