La 11 noiembrie 2011, a decedat la Chișinău, poeta, publicista și militanta activistă pentru reunirea Basarabiei cu România, Leonida Lari-Iorga. A fost și va rămâne un glas de clopot. Curajoasă prin poezie, dar și prin mesajele expuse în primul Parlament al țării, când a luptat pentru Independența Republicii Moldova, pentru scrisul latin, pentru identitatea națională. Ea a știut a cere dreptate pentru neam și a obținut-o. Vorbind la figurat, Leonida Lari a pășit pe valuri, fără a se îneca.
Leonida Lari s-a născut la 26 octombrie 1949, în localitatea Bursuceni, raionul Sângerei, într-o familie de învățători. De mică îi plăcea foarte mult să citească. Se evidenția printr-o minte ageră și mereu activă la manifestările culturale. Între anii 1965-1971 urmează Facultatea de Filologie la Universitatea de Stat din Chișinău. A fost colaborator la Muzeul de literatură „D. Cantemir” din Chișinău (1971-1973), redactor la revista „Literatura și Arta” (1985-1988), redactor-șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova – „Glasul națiunii” (1988-2003). În anul 1972 Leonida Lari se căsătorește cu actorul Mihai Iorga, în familia cărora s-au educat trei fiice: Romana, Cristina și Emanuela.
A început să scrie versuri încă de la vârsta de doisprezece ani, iar la cincisprezece ani debutează în „Tinerimea Moldovei”. Pseudonimul Leonida Lari (numele de familie este Tuchilatu) și-l însușește la optsprezece ani, după denumirea zeului indian al cuvântului. Volumul de debut al poetei, mult timp amânat „Piața Diolei”, apare în 1974 la Editura „Cartea Moldovenească”. În anul 1980 vede lumina tiparului a doua carte a sa „Marele vânt”. Urmată de multe alte volume de poezii. Leonida Lari a dat dovadă de înaltă capacitate scriitoricească, fiind o personalitate cu cunoștințe multilaterale, aptă de a percepe nu numai fenomenele naturii, ci și năzuințele pur omenești. Poetul Arcadie Suceveanu, originar din nordul Bucovinei și fost președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a menționat faptul că Leonida Lari a fost o poetă sensibilă, romantică, dar și o poetă luptătoare, mesianică, ea îmbinând simplitatea și clasicitatea poeziei, cu militantismul, suavitatea sentimentelor cu iluminarea vizionară. „Avea o teribilă forță de a smulge măștile de pe față pentru a ajunge la esența adevărului. Cu volumul ei de debut „Piața Diolei”, alături de alți poeți, a schimbat fața poeziei din Basarabia, apropiind-o de demersul poeziei moderne”, a specificat Arcadie Suceveanu.
Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). Începând cu anul 1992 a fost deputat în Parlamentul României.
Leonida Lari este autoarea a 24 de volume de poezie şi proză, precum şi traducător din marea poezie universală. A fost cetăţean de onoare al oraşului Bacău şi Cavaler al Ordinului Republicii. De-a lungul carierei sale a obţinut numeroase premii, printre care premiul „România Mare”, Premiul „Flacăra, Totuşi iubirea”, premiul „Academiei Române” pentru poezie „Mihai Eminescu”.
Viaţa şi activitatea poetei vor rămâne pentru totdeauna legate de Mişcarea de Renaştere şi Eliberare Naţională a românilor basarabeni, precum şi de idealul nostru naţional. Istoria zbuciumată o va reţine pe Leonida Lari ca pe o personalitate legendară a românilor din Basarabia, care au iubit-o pentru curajul şi bărbăţia ei şi au urmat-o cu zecile de mii, gata să-şi dea viaţa pentru valorile supreme ale neamului românesc.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com