Numeroși părinți și profesori din zilele noastre se simt frustrați, deoarece copiii nu se mai poartă la fel cum se purtau copiii din „vremurile bune”. Ni se oferă multe explicații posibile, precum destrămarea căsniciilor, statul prea îndelungat în fața televizorului, calculatorului, jocurile video… Există multiple schimbări importante care s-au produs în societate de-a lungul ultimilor ani și care pot explica mai ușor diferențele dintre copiii de azi. Perspectivele sunt foarte încurajatoare deoarece, prin conștientizare și cu pasiune, putem compensa aceste schimbări și putem astfel elimina o parte din probleme.
O altă schimbare majoră este aceea că în societatea de azi copiii au mai puține oportunități de învățare a responsabilității și motivației. Nu mai avem nevoie de copii care să contribuie efectiv la supraviețuirea economică. În schimb, prea multe mame și prea mulți tați consideră că, pentru a fi părinți buni, este necesar să-și protejeze copiii de orice dezamăgire. Ei salvează sau supraprotejează copiii, lipsindu-i astfel de oportunitatea de a-și dezvolta încrederea în propriile capacități de a gestiona suișurile și coborâșurile vieții.
Atunci când întreaga lor inteligență și energie sunt direcționate către afirmare, împotrivire sau renunțare, copiii nu își pot dezvolta percepțiile și abilitățile necesare pentru a deveni persoane capabile. În cartea „Să creștem copii cu încredere în sine într-o lume auto-indulgentă”, specialistul în disciplină pozitivă Jane Nelsen, împreună cu Stephen Glenn, au identificat cele șapte percepții și abilități necesare pentru dezvoltarea de persoane capabile.
Acestea sunt:
- Credința puternică în propriile capacități („Sunt capabil”).
- Credința puternică în însemnătatea relațiilor interpersonale („Îmi aduc contribuția semnificativ și este cu adevărat nevoie de mine”).
- Credința puternică în forța personală sau în puterea de a influența viața („Îmi folosesc forța personală pentru a face alegeri care să influențeze pozitiv evoluția mea și a comunității din care fac parte”).
- Puternice abilități intrapersonale: abilitatea de a înțelege emoțiile personale și de a folosi această înțelegere pentru a dezvolta auto-disciplina și auto-controlul.
- Puternice abilități interpersonale: abilitatea de a lucra cu alții și de a stabili relații de prietenie prin intermediul comunicării, cooperării, negocierii, împărtășirii, empatizării și ascultării.
- Puternice abilități sistemice: abilitatea de a reacționa la limitările și consecințele vieții de zi cu zi, cu responsabilitate, adaptabilitate, flexibilitate și integritate.
- Puternice abilități de raționament: abilitatea de a folosi cunoștințele și de a evalua situațiile, în conformitate cu valorile adecvate.
Autorii cărții afirmă că copiii își însușeau aceste percepții și abilități în mod natural atunci când li se permitea să lucreze cot la cot cu părinții lor, odată cu învățarea unei meserii reușind și să aducă o contribuție importantă în viața familiei lor. Ironia este că, în „vremurile bune”, copiii aveau oportunitatea de a-și dezvolta puternice abilități de viață, dar aveau puține oportunități de a le folosi. Acum lumea este plină de oportunități, pentru care prea mulți copii nu sunt pregătiți. (Totul despre mame.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com