La 23 decembrie 1823, la Iaşi s-a născut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, violonist şi dirijor român, autorul melodiei „Hora Unirii”.
Alexandru Adolf Flechtenmacher a urmat studii muzicale în oraşul natal, iar apoi a studiat la Viena și Paris. Auzindu-l cântând cu vioara, prințul Vogoride îl trimite la Viena pe spesele sale, cu bursă de opt galbeni pe lună, ca să studieze vioara și muzica.
Înors în țară, a avut o bogată și multilaterală activitate, contribuind la dezvoltarea muzicii românești. A făcut parte din pleiada intelectualității care a participat activ la Revoluția din 1848 și a militat pentru înfăptuirea Unirii. În această perioadă a scris mai multe cântece patriotice. Ca șef de orchestră a funcționat la Teatrul Național din Iași, București și Craiova.
În perioada 1864-1869 Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică.
Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași, ca operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri. Matei Millo a interpretat rolul principal, fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul „Mihai Eminescu”.
Alexandru Flechtenmacher a compus şi cupletele pentru piesele scriitorului Vasile Alecsandri – „Doi țărani și cinci cârlani”, „Scara mâții”, „Coana Chirița”, „Iașii în carnaval”, „Piatra din casă”, „Cinel-Cinel”, „Cetatea Neamțului”, “Urâta satului”. A scris muzică pentru aproape toate spectacolele româneşti de teatru apărute între anii 1840-1880, creând circa 600 de piese muzicale. Alexandru Flechtenmacher a compus muzica pentru „Hora Unirii”, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri. „Hora Unirii”, atât de cunoscută de către români, prin frumuseţea şi simplitatea versurilor şi a melodiei, a intrat în conştiinţa colectivă ca fiind cântecul emblematic al Micii Uniri de la 24 ianuarie 1859. Compozitorul a compus melodia în doar o zi. Vasile Alecsandri şi-a exprimat în repetate rânduri admiraţia pentru talentul lui Alexandru Flechtenmacher: „Eu am existat, pentru neamul românesc, mărturiseşte scriitorul paşoptist, numai din ziua când stihurile mele au răsunat sub arcuşul lui Flechtenmacher”.
A mai compus „Uvertura Națională”, opera “Fata de la Cozia”, cu subiect din istoria noastră națională și „Nunta țărănească”.
Opera compozitorului este inspirată din folclor, iar multe din creaţiile sale, în special hore şi sârbe, au intrat în repertoriul lăutarilor români. De numele lui se leagă şi Conservatorul din Bucureşti, el fiind fondatorul instituţiei pedagogice şi primul director al acesteia.
Cu puținii bani pe care îi avea, și-a cumpărat o căsuță la Câmpulung, pe dealul Mățău, unde și-a dus și teancurile cu compoziții. După o muncă încordată, simțea nevoia odihnei pe timpul vacanțelor. Dar flăcările unui incendiu au mistuit casa și compozițiile.
În ultimii ani, o boală l-a țintuit la pat. A murit la București, la 28 ianuarie 1898. La înmormântarea acestei personalități a muzicii românești, a ținut un emoționant necrolog celebrul actor C. Nottara.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com