Cu câţiva ani înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial, la Hruşăuţi a fost sfinţit locul viitorului locaş de închinare, însă au sosit vremuri de restrişte şi nimeni nu s-a preocupat de această construcţie. După aceea a urmat o perioadă a ateismului şi satul a rămas fără biserică. Abia prin anii nouăzeci, hruşăuţenii au cerut cu glas tare şi ferm construcţia bisericii. Pentru aceasta a fost ales un loc înalt, de unde se vede ca în palmă satul şi legendarii Codri ai Cosminului. Deoarece în aceşti codri „atletul lui Hristos”, Ştefan cel Mare, a repurtat una dintre cele mai strălucite victorii ale sale, apărând ţara şi credinţa, s-a hotărât ca biserica să poarte hramul Sfântului Voievod. Dar nu s-a ajuns la un acord comun şi biserica s-a ales cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.
Unsprezece ani a durat construcţia ei şi unii sceptici credeau că şantierul va rămâne năpădit de buruieni. N-a fost luată în considerare râvna şi setea de lumina divină a localnicilor. Locuitorii din Hruşăuţi şi Voloca au pus mână de mână şi construcţia a fost dusă la bun sfârşit. Desigur, un mare ajutor a acordat şi România. Nu întâmplător doi preşedinţi ai României, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, fiind în vizită în Ucraina, au trecut şi pe la această biserică – impunătoare şi pictată în stil grecesc. Însă, Codrii Cosminului n-au fost uitaţi. Această denumire geografică, care dăinuie de secole în memoria poporului, a devenit denumirea corului Bisericii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din Hruşăuţi.
O biserică atât de frumoasă nu poate să nu aibă un cor minunat, lucru înţeles chiar de la bun început de coriştii din Hruşăuţi. Ei sunt mereu invitaţi să evolueze şi la sărbătorile laice din Cernăuţi, România şi Moldova. Cel mai în vârstă corist este domnul Nicolae Bojescu, cel care a condus construcţia bisericii, ea fiind înălţată după proiectul lui. La drept vorbind, n-a existat nici un proiect. Constructorii s-au bazat pe intuiţia şi iscusinţa lui Nicolae Bojescu şi n-au greşit. Toţi se mirau cum vor rezista turlele răsucite, însă Nicolae Bojescu, acest „meşter Manole” din Hruşăuţi, a ghicit secretul. Şi mai mult s-au mirat inginerii şi arhitecţii din Cernăuţi şi Kiev, care au venit să vadă cum decurg lucrările de construcţie. Pentru prima dată în viaţa lor au întocmit proiectul unui edificiu când construcţia acestuia era pe sfârşite. Şi au confirmat calculele juste ale meşterului Nicolae Bojescu. Dar cea mai mare surpriză pentru ei a fost răspunsul constructorului la întrebarea lor despre studii. „Am terminat numai cinci clase” — le-a răspuns Nicolae Bojescu. Evident că harul cu care l-a înzestrat Dumnezeu nu face parte din categoria studiilor.
Acum dl Nicolae Bojescu primeşte mare satisfacţie sufletească din cântările bisericeşti. La fel ca şi Ilie Penteleiciuc, în etate de şaptezeci şi ceva de ani, care, de asemenea, a participat la construcţia bisericii. „Am lucrat pe acoperişul bisericii, acum sunt tot sus, dar în cântec”, mi s-a destăinuit domnul Ilie, care l-a adus la cor şi pe fiul său, Gheorghe.
Desigur, succesul corului „Codrii Cosminului”, iar el s-a învrednicit de titlul onorific de colectiv popular, depinde în mare măsură de iscusinţa dirijorului lui, Gheorghe Sadovei, specialist în muzică.
– Corul a fost înfiinţat în 1996, odată cu începutul oficierii Sfintei Liturghii în noua biserică de la Hruşăuţi, precizează dl Gheorghe Sadovei. Mulţi dintre doritorii să cânte în cor nu cunoşteau notele, dar aveau voci bune. Şi, iată, încetul cu încetul au însuşit şi notele. E cu totul alta când cântările bisericeşti sunt interpretate pe note, cu atât mai mult că ni se alătură tineri cu studii muzicale.
Printre tinerii corişti se numără şi Marin Mintencu, fiul cunoscutului rapsod popular din Voloca, Nicolae Mintencu.
– E îmbucurător faptul că printre membrii corului sunt mulţi tineri. Ei sunt viitorul corului şi aceasta înseamnă că munca titanică a lui Gheorghe Sadovei nu se va pierde în zadar. Sperăm că vor veni şi în continuare tineri, care vor susţine cântecul nostru, se arată a fi optimist Marin Mintencu.
Corul popular şi bisericesc „Codrii Cosminului” îşi încheie o perioadă de activitate de douăzeci de ani. O perioadă de formare şi de afirmare, o perioadă care deschide calea spre înălţimile cântecului divin.
Fotografie de Nicolae PAULENCU
Înălţare în cântec