Din preistorie vine tradiţia întâmpinării primăverii printr-un ritual deosebit, în care n-a lipsit niciodată cântecul şi jocul. Începutul anotimpului înnoirii, renaşterii naturii este însemnat de români prin amuleta numită „Mărţişor”. Confecţionat din fire de mătase de culoare albă şi roşie, el simbolizează iubirea şi puritatea spirituală — calităţi umane fără care nu poate fi realizat nici un lucru esenţial şi important. După ce-l poartă în piept în decursul primei luni a primăverii, numită tot „Mărţişor”, românul leagă această simplă amuletă de ramul unui pom fructifer, ca să aibă în decursul întregului an belşug şi spor în toate.
Această semnificaţie a Mărţişorului o cimoaşte foarte bine domnul Anatolie Piţu, care de două luni îşi îndeplineşte funcţia de primar al noii comunităţi teritoriale unite Ciudei-Igeşti. Încă la începutul procesului de descentralizare şi fiind primar al satului Igeşti, domnul Anatolie a lansat ideea ca satele româneşti din raionul Storojineţ să formeze ele între ele comune teritoriale, căci aşa va fi mai uşor de asigurat şi prosperarea lor economică, şi cea spirituală. Această idee a fost susţinută de locuitorii a două sate mari — Igeşti şi Ciudei, iar dl Anatolie Piţu a câştigat încrederea lor şi a fost ales primar al noii comunităţi teritoriale imite.
Calea reformelor este întotdeauna grea, iar o sărbătoare comună îi uneşte şi mai mult pe oameni. Din aceste considerente a şi apărut iniţiativa organizării în comuna Ciudei-Igeşti a Festivalului „Mărţişor”, care s-a desfăşurat duminica trecută.
Orice început se ţine pe entuziaşti
Înţelegând că întreaga echipă a primăriei este preocupată de treburi de neamânat ale comunei, organizarea Festivalului „Mărţişor” şi-a asumat-o im grup de entuziaşti în frunte cu neobositul director al Şcolii medii nr.1, dl Radu Petraşescu. „Am făcut-o cu mare plăcere, fiindcă oamenii noştri au simţit deja o schimbare spre bine. Ani la rând Ciudeiul n-a avut noroc de im primar energic şi devotat cauzei şi regretăm că acest timp a fost irosit fără nici im rezultat pentru sat. Acum toată speranţa noastră este comuna şi primarul ei, domnul Piţu. Şi ne-am gândit să facem o sărbătoare pentru ambele sate, iar cel mai potrivit este tradiţionalul nostru „Mărţişor”, explică domnul Radu Petraşescu. El a fost susţinut de doamna Maria Micailu, profesoară de română, de profesoarele Diana şi Mariana Miglei, precum şi de secretara Consiliului executiv al comunei, Romena Motrescu.
Vorbind la figurat, vântul premenirilor s-a abătut peste aceste două vetre româneşti la început de iarnă. El a adus vestea acceptării creării comunei teritoriale unite. Localnicii şi-au dorit o astfel de organizare şi conlucrare şi primarul comunei a simţit acest lucru chiar din prima clipă când s-a mutat din biroul său de la primăria din Igeşti în cel de la primăria din Ciudei. Mandatul încrederii a depăşit multe obstacole birocratice. Domnul Anatolie Piţu le este recunoscător sătenilor pentru înţelegere şi susţinere. „Foarte mult ma ajutat primarul de cândva al Ciudeiului, dl Ion Burlă, accentuează domnul Anatolie. Cu teancul de documente subţioară el a umblat prin birourile funcţionarilor, i-a încurajat şi i-a convins pe consăteni că o astfel de O idee foarte interesantă are domnul Veniamin Micailu, proprietarul unui magazin din centrul Ciudeiului: „Colinele Ciudeiului şi Igeştiului sunt un loc minunat pentru staţiile eoliene. Bate vântul, elicea se învârteşte şi produce curent electric. Am putea asigura satele noastre, ba şi localităţile vecine, cu curent electric ieftin. Nu-i complicat să faci rost de ele, cu mult mai greu e să-i convingi pe monopolişti să cedeze locul pe piaţă”. Credem că pe drumurile spre progres se va aprinde, totuşi, lumina verde. comunitate are dreptul la existenţă”. Şi asemenea entuziaşti au fost mulţi — şi la Ciudei, şi la Igeşti.
Cu oamenii şi pentru oameni
„Ne-am unit nu pentru a constata, după o scurtă perioadă de timp, că pasul făcut a fost greşit, ci întru prosperare, întru binele sătenilor noştri, se arată a fi ferm pe poziţie primarul Anatolie Piţu. Doresc să vă spun că în comunitatea noastră pedagogii de la toate cele cinci şcoli primesc cel mai mare salariu pe raion. Nu consider că pentru comuna noastră ar fi mai eficientă crearea unei şcoli de bază. Şi la şcolile din Ciudei, şi la cele din Igeşti toate clasele sunt completate, fiindcă la noi natalitatea depăşeşte de două ori mortalitatea, deci, situaţia demografică este foarte bună. Dacă localităţile Budeneţ şi Cireş vor adera la comunitatea noastră, ceea ce ne-o dorim foarte mult, vom repartiza un autobuz şcolar pentru elevii din aceste sate care vor frecventa clasele superioare la şcoala din Ciudei. De asemenea, îi stimulăm financiar şi pe lucrătorii culturii, dar cerem de la ei activitate rodnică. La fel şi în alte domenii, îndeosebi, în cel medical. Din mijloacele primite în mod centralizat, 4,8 milioane grivne au fost direcţionate Spitalului raional, unde sunt trataţi locuitori din Ciudei şi Igeşti, iar 3,3 milioane grivne rămân în comună — pentru cele două ambulatorii şi Centrul de reabilitare, pe care planificăm să-l transformăm în staţionar de zi. Avem specialişti minunaţi. Şefa Centrului de reabilitare, Camelia Burlă, este Medic emerit al Ucrainei”. Şi încă un lucru important: pacienţii din comună primesc la farmacia locală medicamente pe gratis.
„Drumurile trebuie să fie mândria și nu ruşinea satelor”
Comunele teritoriale nou create se bucură de susţinerea statului. „Din Bugetul de stat primim direct 6,1 milioane grivne şi am hotărât împreună cu deputaţii să folosim 90 la sută din această sumă strict pentru repararea drumurilor din Ciudei şi Igeşti. Drumurile trebuie să fie mândria şi nu ruşinea satelor noastre”, spune cu fermitate primarul Anatolie Piţu. La fel de sigure trebuie să fie şi drumurile spre succes şi prosperare. Domnul primar contează foarte mult pe dezvoltarea antreprenoriatului, visează ca meşterii locali, în afară de prelucrarea lemnului, să producă şi mobilă, uşi, ferestre.
O idee foarte interesantă are domnul Veniamin Micailu, proprietarul unui magazin din centrul Ciudeiului: „Colinele Ciudeiului şi Igeştiului sunt un loc minunat pentru staţiile eoliene. Bate vântul, elicea se învârteşte şi produce curent electric. Am putea asigura satele noastre, ba şi localităţile vecine, cu curent electric ieftin. Nu-i complicat să faci rost de ele, cu mult mai greu e să-i convingi pe monopolişti să cedeze locul pe piaţă”.
Credem că pe drumurile spre progres se va aprinde, totuşi, lumina verde.
„Mărţişor” în premieră
Iar pe scena Casei de cultură din Ciudei s-a aprins deja steaua „Mărţişorului” — festivalul de primăvară al cântecului şi dansului, de tradiţii frumoase româneşti. Cele trei ore de concert au demonstrat că pe teritoriul comunei sunt multe talente artistice, iar după cuvintele de salut adresate de organizatorul acestei sărbători, dl Radu Petraşescu, directorul Şcolii medii nr. 1 din Ciudei, dnii Anatolie Piţu, primarul comunei, şi Edmond Neagoe, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, au ieşit în scenă cei mai mici artişti amatori — copiii de la Grădiniţa din Igeşti, îndrumaţi de dna Larisa Frunză, şi de la Grădiniţa din Ciudei, sub conducerea Iulianei Frunză. Cu mare entuziasm au evoluat elevii de la Şcoala din cătunul Ursoaia (pregătiţi de Tamara Şcurgan) şi de la Şcoala medie din Igeşti (Maria Frunză şi Margareta Lenţa). Dacă elevii de la Şcoala de muzică pentru copii din Ciudei şi-au demonstrat iscusinţa de a cânta la mai multe instrumente muzicale, cei de la Şcoala medie nr. 1 din Ciudei s-au dovedit a fi încântaţi de cântecul şi dansul popular românesc, ei având şi un colectiv coregrafic, şi o orchestră de instrumente populare, dar şi solişti buni — Maria Velea şi Mariana Bândiu.
Prima ediţie a „Mărţişorului” de la Ciudei a fost o adevărată minune pentru săteni, dar şi un imbold pentru lucrătorii culturii din localitate, care trebuie să se orienteze, în activitatea lor, la tinerele talente din şcoală.
În imagini: dansatorii din Ciudei: primarul A. Piţu. directorul Şcolii medii nr 1. R. Petraşescu. şi secretara Comitetului executiv al comunei. R. Motrescu. îi felicită pe participanţii la festival: interpreta de cântece populare M. Bândiu: soţii Carmelia şi Ion Burlă — mândria Ciudeiului.
Foto D. IACOVIȚĂ
Vasile CARLAȘCIUC