Interviu cu dna Lora BOSTAN, profesor universitar la Catedra de filologie română şi clasică a Universităţii Naţionale „luri Fedkovyci” din Cernăuţi.
— Stimată doamnă Lora Bostan, în primul rând aş dori să vă felicit pentru faptul că în primăvara aceasta vi s-a acordat titlul de profesor universitar. Este încununarea activităţii Dumneavoastră în câmp universitar, un semn al recunoaşterii profesionalismului de care daţi dovadă, dar şi a contribuţiei pe care aţi avut-o la formarea unui număr impresionant de studenţi. Aş dori să vă pun câteva întrebări referitoare la perspectivele studierii filologiei române. În curând va începe admiterea la Universitatea Naţională „luri Fedkovyci” din Cernăuţi. E cunoscut faptul că mulţi absolvenţi ai şcolilor noastre au acordat o atenţie deosebită în anii anteriori unor specializări precum Ştiinţele Economice şi Dreptul, mai puţini tineri îndreptându-şi paşii către studierea filologiei române. Care ar fi explicaţia acestui fapt?
— Într-adevăr, în ultimii ani a crescut considerabil interesul faţă de Ştiinţele Economice şi Dreptul. Aceste domenii sunt necesare şi actuale, dar, în opinia noastră nu mai puţin importantă este şi studierea filologiei. În alegerea profesiei, tinerii trebuie să se orienteze nu numai către ceea ce „este la modă”, ci şi către domenii care să le asigure un loc de muncă. În privinţa aceasta, absolvenţii catedrei noastre sunt chiar favorizaţi, deoarece pregătirea pe care o au le permite să-şi desfăşoare activitatea în diverse instituţii de învăţământ, mass-media (televiziune, radio, presa scrisă), în diverse organizaţii care presupun activitatea cu publicul, birouri de traducere. Având în vedere această situaţie, studenţii noştri şi-au găsit şi îşi vor găsi întotdeauna cu uşurinţă un loc de muncă.
— Eu pot să confirm acest fapt, deoarece toţi membrii familiei mele sunt absolvenţii Catedrei de filologie română şi clasică. Nu am regretat niciodată aceasta.
— Mulţi dintre absolvenţii noştri sunt cadre didactice, ziarişti, scriitori, funcţionari de stat, traducători şi lista ar putea continua. Este greu de imaginat viaţa culturală a nordului Bucovinei fără contribuţia absolvenţilor catedrei noastre, o instituţie care are aceeaşi vârstă ca şi Universitatea din Cernăuţi (a fost înfiinţată în anul 1875). Această istorie seculară ne obligă să avem o atitudine responsabilă faţă de pregătirea noilor generaţii.
— Ştim cu toţii că anul acesta au fost introduse o serie de modificări considerabile în planurile de studii universitare. Ce ne puteţi spune despre aceasta?
— În primul rând au fost eliminate disciplinele care nu aveau nimic comun cu pregătirea de specialitate, din domeniul filologic. Aceasta ne-a permis să oferim studenţilor posibilitatea de a studia limba engleză, începând din primul an de studii şi continuând la masterat. Studenţii mai au posibilitatea de a studia italiana (în anul III) şi greaca (anul I), continuând în paralel să studieze limba străină pe care o cunosc din şcoală. Cunoaşterea mai multor limbi străine reprezintă un avantaj enorm pentru absolvenţii noştri. De asemenea, în planul de studii au fost introduse o serie de discipline care permit studenţilor să aprofundeze cunoştinţele referitoare la tradiţiile, la valorile culturii neamului nostru.
— Ştiu că Universitatea din Cernăuţi colaborează cu numeroase instituţii de învăţământ din România. Cum se reflectă aceasta asupra activităţii Catedrei de filologie română şi clasică?
— Într-adevăr, catedra noastră este implicată în numeroase activităţi: organizarea unor conferinţe ştiinţifice, participarea la diverse manifestări internaţionale, lansări de carte ş.a. Studenţii noştri au ocazia să asculte prelegerile unor renumiţi profesori, cercetători ştiinţifici, scriitori, diplomaţi şi reprezentanţi ai diverselor instituţii de stat din România. De asemenea, în fiecare vară studenţii participă la Şcoala de vară organizată de Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, dar şi la activităţile din cadrul unor tabere de odihnă din România. Studenţii noştri au avut posibilitatea să lucreze în bibliotecile din România, pregătindu-se pentru susţinerea lucrărilor de licenţă şi de maşter. În acest mod ei au ocazia să-şi perfecţioneze cunoştinţele şi să descopere noi valori ale culturii române. Datorită acestor relaţii de colaborare, cadrele didactice de la catedra noastră efectuează periodic stagii de perfecţionare la universităţile din România, aceasta permiţându-ne să fim la curent cu tot ceea ce este nou în lumea universitară.
— Cum se desfăşoară procedura de admitere anul acesta? Ce trebuie să facă un tânăr pentru a fi studentul Catedrei de filologie română şi clasică?
— Ca şi anul trecut, catedra noastră organizează concurs de admitere pentru două specializări „Середня Освіта” şi „Філологія”, ambele încadrându-se în domeniul de studii „Limba şi literatura română”. La specializarea „Філологія” admiterea se face numai pe baza certificatului obţinut în urma testării naţionale (Limba şi literatura ucraineană, Istoria Ucrainei, Limba străină). Şi anul acesta, conducerea universităţii noastre a venit în sprijinul absolvenţilor şcolilor româneşti, care pot să susţină un examen de admitere la universitatea noastră. Este o excepţie care se aplică în cazul celor care aleg specializarea „Середня Освіта”. Este vorba de o testare, care are ca scop verificarea cunoştinţelor de limba română (nu şi de literatură), în afara acestei testări, este nevoie ca studenţii să deţină certificatul care să ateste obţinerea punctajului necesar la testarea naţională la două materii: Limba şi literatura ucraineană şi Istoria Ucrainei. Limba străină poate fi înlocuită cu testarea la limba maternă. Bineînțeles că un punctaj mai mare, obţinut la Limba română, poate mări şansele de a fi admis pe un loc de la buget.
— Care este procedura de admitere la masterat?
— Este important faptul că pot continua studiile universitare de masterat la catedra noastră şi absolvenţii altor facultăţi. Admiterea se face pe baza testării la Limba şi literatura română şi la Limba străină, în calcul luându-se şi media anilor de studii. Cei care au absolvit o altă specializare sau o altă facultate vor susţine iniţial o probă orală, în urma căreia comisia va evalua cunoştinţele de limbă şi literatură română. Aş dori să menţionez că se pot depune documentele la maşter şi pentru forma „fără frecvenţă”. Este firesc, deoarece mulţi dintre cei care au deja diploma pentru primii patru ani de studii sunt angajaţi şi implicaţi în diverse tipuri de activitate. Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul universităţii noastre (vstup.chnu.edu.ua) sau la numerele de telefon 0509616101, 0992562570.
— Vă mulţumesc şi vă urez multe succese!
Pentru confirmare: Vasile BÂCU