Peste şase luni în Ucraina va funcţiona Biroul Naţional Anticorupţie (BNA), care se va ocupa de combaterea uneia dintre cele mai importante bariere în calea europenizării societăţii. O astfel de instituţie nu a mai existat în Ucraina, iar de întemeierea ei sunt legate mari speranţe ale cetăţenilor ucraineni. Directorul Biroului Naţional Anticorupţie a fost ales Artem Sytnyk.
Ne întrebăm în acest context dacă are şansa Biroul de la Kiev să se asemene cât de puţin cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România, care se ocupă serios de purificarea societăţii româneşti. În afară de faptul că instituţia ucraineană este „birou”, iar cea românească „direcţie”, diferenţele încă nu pot fi analizate, existând la Kiev doar ambiţii şi proiecte.
Este de menţionat că procesul de alegere a directorului BNA a durat mai bine de trei luni, fiind implicaţi jurişti din toată ţara. Este de menţionat faptul că BNA va dispune de împuterniciri destul de largi, iar procedura alegerii directorului şi conducerii instituţiei respective este una transparentă şi publică. Pentru postul de director al BNA şi-au dat concursul 176 de jurişti, care au fost apreciaţi de 9 experţi: câte 3 reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei.
Colegiul de experţi a ales două candidaturi, iar Preşedintele Petro Poroşenko, a decis să încredințeze BNA tânărului avocat Artem Sytnyk (35 de ani). Ultimul a lucrat în organele procuraturii şi avocaturii, având experienţă juridică. Scopul BNA condus de Sytnyk este combaterea corupţiei la nivelul Cabinetului de Miniştri, judecătoriilor, Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale etc. Deci, BNA se va ocupa de corupţie la nivel naţional, cazuri în care figurează sume mari de bani şi în care sunt implicaţi politicieni şi alte persoane publice.
În momentul de faţă, BNA se află la faza constituirii propriilor departamente şi secţii. Deocamdată, Biroul se compune dintr-un singur director, iar alţi membri ai BNA vor fi numiţi de Sytnyk şi votaţi de un colegiu special. Marele avantaj al noii structuri anticorupţie este crearea ei de la zero, deci sunt minimalizate (dar nu reduse la zero!) unele influenţe externe sau implicarea unor persoane din perioada regimurilor politice de cândva (ceea ce se întâmplă în unele ministere). Potrivit legii, BNA se va compune din 700 de colaboratori, care vor monitoriza situaţia în fiecare regiune a ţării.
Potrivit presei de la Kiev, salariul unui colaborator al BNA va fi în jur de 1000 USD, iar şefii acestei instituţii vor primi lunar câte 3000 USD. Experţii politici din Ucraina cer presei să nu exercite presiuni asupra directorului BNA, permiţându-i să-şi creeze o echipă profesionistă, compusă din detectivi, care se vor ocupa de cercetarea cazurilor de corupţie. Procesul de organizare a BNA, potrivit Preşedinţiei, ia în calcul normele internaţionale. În Ucraina au sosit deja experţi americani şi europeni care consultă Kievul la capitolul organizării şi funcţionării BNA.
Făcând abstracţie de momentele organizatorice, este de menţionat că apariţia BNA în spaţiul public ucrainean va reprezenta un factor suplimentar de influenţă asupra funcţionării mediului de afaceri. Este vorba în primul rând de businessul mare, administrat de oameni politici de la Kiev (parlamentari, miniştri etc.), care utilizează influenţa politică pentru a garanta funcţionarea propriei afaceri. Aceste cazuri vor fi cu siguranţă elucidate de BNA. Dacă vor fi pedepsite unele persoane publice şi BNA va reuşi să rupă întrucâtva legăturile dintre businessul mare şi mediul politic, proiectul ambiţios de creare a acestei structuri va putea fi numit şi de succes. Până atunci, însă, fără a idealiza cazul românesc, DNA de la Bucureşti este un exemplu de urmat pentru BNA de la Kiev.
Marin GHERMAN, politolog
Biroul Naţional Anticorupţie de la Kiev – un al doilea DNA?