Formatul Parteneriatului Estic nu a avut niciodată în vedere posibilitatea unor perspective de aderare pentru țările participante.
Uniunea Europeană este pregătită pentru o nouă extindere. O astfel de declarație a fost făcută de comisarul european pentru politică de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, la câteva zile după summit-ul Parteneriatului Estic. Ucraina, Georgia și Moldova au insistat să fie inclus în declarația finală un nou punct privind perspectiva aderării. Potrivit comisarului european, țările din Balcanii de Vest au prioritate la aderarea la UE. În schimb, Kievul ar trebui să se gândească nu la perspectiva aderării, ci la punerea în aplicare a Acordului de Asociere, deoarece are foarte mule întârzieri la acest capitol. În plus, potrivit oficialilor europeni, Parteneriatul Estic nu a implicat niciodată perspectiva aderării, iar Ucraina, alături de Armenia, Azerbaidjan și Belarus, va avea un format separat de negocieri cu UE. Judecând după retorica politicienilor și oficialilor europeni, aceștia sunt foarte deranjați de discuțiile cu privire la acordarea perspectivelor de aderare la UE pentru Ucraina, care continuă să fie ținută la distanță.
Potrivit presei ucrainene, Kievul nu avea mari așteptări de la cel de al 5-lea Summit al Parteneriatului Estic, iar faptul că Ucraina cere Uniunii Europene să se decidă asupra viitorului format al relațiilor bilaterale este un proces absolut firesc. După ratificarea Acordului de Asociere (în ciuda referendumului olandez din aprilie 2016) și liberalizarea de vize, Kievul a intrat într-o etapă avansată în relațiile cu UE. Kievul, Chișinăul și Tbilisi nu doresc să fie fie trecute în categoria țărilor cum ar fi Armenia, Azerbaidjan și Belarus, care sunt foarte departe de perspectiva semnării Acordului de Asociere. Reticențele Uniunii Europene se explică prin nedorința de a enerva Rusia. De aici și recomandările de a mai avea puțintică răbdare.
La etapa actuală UE se confruntă cu grave probleme interne. În primul rând, Brexit-ul și pierderea miliardelor comune. În al doilea rând, scăderea sprijinului acordat proceselor de integrare europeană și creșterea euroscepticismului în rândul populației europene. Anume pe acest val al neîncrederii, partidele de dreapta ajung la putere și critică nu numai sancțiunile față de Rusia, ci și ideea unei integrări europene profunde.