Vin alegerile locale. S-a dat startul pentru campania electorală

„Batkivşcyna”, BPP „Solidar­nisti” şi Blocul de Opoziţie deţin 50 la sută din locuri în comisiile electorale teritoriale din regiunea Cernăuţi. Conform unei ordonanţe emise de Comisia Electorală Centrală în regiunea noastră au fost create 14 comisii electorale: regională, două orăşeneşti şi 11 raionale. Majoritatea membrilor comisiilor reprezintă partidele parlamentare. „Solidarnisti” se află pe primul loc cu 11 membri, Frontul Popular – 9, Batkivşcyna – 6.
Au mai rămas zile numărate până la alegerile locale din Ucraina, însă, în cadrul discuţiilor referitoare la reforma constituţională deja sunt făcute unele ipoteze privind alegerile locale anticipate din toamna anului 2017. Logica preşedinţiei este următoarea: mai întâi au loc alegeri locale în octombrie 2015, apoi este aplicată reformarea organelor puterii locale şi, în cele din urmă, se vor desfăşura alegeri locale anticipate în toamna anului 2017. Să recunoaştem, este o logică destul de confuză, fiindcă organele locale alese în octombrie 2015 vor fi născute moarte. De asemenea nu este clar de ce Ucraina îşi permite din punct de vedere financiar să desfăşoare alegeri în fiecare an. Să se fi pregătit oare preşedinţia pentru un mare eşec în cadrul scrutinului local de la toamnă?
Argumentul principal al Preşedintelui este destul de simplu: alegerile din toamna anului 2017 sunt necesare pentru că instituţiile locale reformate vor trebui alese din nou. Deci, reforma care trebuia realizată în Ucraina cu 15 ani în urmă, va deveni realitate abia în 2017! Putem presupune la modul cel mai serios că Preşedintele Petro Poroşenko îşi rezervă doi ani pentru transformări politice permanente, încercând răbdarea societăţii. Explicaţia acestei situaţii poate fi una destul de banală şi egoistă. Neavând încredere în propriile forţe şi neştiind dacă va putea ţine sub control primăriile şi consiliile locale pe fondalul nemulţumirii sociale faţă de politica economică a preşedinţiei şi guvernului, liderii post-Euromaidan s-au gândit să-şi aştearnă paie înainte de o posibilă cădere politică. Chiar dacă organele puterii locale se vor pronunţa în mod direct împotriva politicii Kievului, acestea nu „au mult de trăit” – până la alegerile din 2017. Putem găsi o altă explicaţie, la fel de latentă şi egoistă: preşedinţiei îi este convenabilă componenţa actualului Parlament, cu o fracţiune majoritar proprezidenţială şi cu o sumedenie de aliaţi ocazionali. Orice alegeri parlamentare ar reduce semnificativ influenţa preşedinţiei asupra legislativului. În concluzie, putem constata că preşedinţia face ceea ce au făcut şi predecesorii săi politici: organizează alegeri când ratingurile sunt frumoase şi le amână când populaţia se simte decepţionată. Mai rău situaţia se prezintă pentru comunişti. Ministrul de Justiţie, Pavlo Petrenko, a anunţat vineri că a interzis participarea a trei formaţiuni cu ideologii comuniste la alegerile locale din octombrie. El şi-a anunţat intenţia de a propune o lege prin care să interzică existenţa celor trei formaţiuni: Partidul Comunist, Partidul Comunist (renăscut) şi Partidul Comunist Muncitoresc şi Ţărănist din Ucraina. În luna aprilie, Parlamentul Ucrainei a aprobat mai multe legi care interzic folosirea simbolurilor utilizate în perioada sovietică şi denunţă ideologia co­mu­nistă.