Primarul orașului Cernăuți a ținut o conferință de presă la redacția ziarului ” Libertatea Cuvântului”
Dinamizarea şi dezvoltarea legăturilor transfrontaliere este o modalitate optimă de apropiere a ţării noastre de comunitatea de valori a Uniunii Europene. Un rol-cheie în acest proces le revine zonelor de frontieră, locuitorii cărora au primii posibilitatea de a stabili legături de afaceri, culturale, economice şi umanitare cu zonele limitrofe din statele vecine. Regiunea Cernăuţi, un plai binecuvântat de Cel de Sus prin aşezarea geografică favorabilă, beneficiază de multiple posibilităţi în acest sens, consideră preşedintele Consiliului Orăşenesc Cernăuţi, Oleksii Kaspruk. Primarul oraşului Cernăuţi, a ţinut o conferinţă de presă la sediul redacţiei săptămânalului „Libertatea Cuvântului”..
– Oraşul Cernăuţi, care este considerat, pe bună dreptate, un oraş european, întreţine strânse relaţii de colaborare cu mai multe oraşe din România, dar şi cu unităţi administrative din Republica Moldova. Ce ne puteţi spune în acest sens?
– Este un lucru firesc să avem relaţii de parteneriat cu cei mai apropiaţi vecini. Mulţi cernăuţeni au relaţii familiale cu locuitorii oraşelor din România, există vechi relaţii la nivel economic, dar şi legături în plan istoric. Întotdeauna am preferat să spun, ceea ce este un lucru cunoscut, că baza Europei este comunitatea. Europa unită a fost edificată pe baza comunităţilor, iar legătura între aceste comunităţi este cât se poate de importantă. Dacă ne considerăm un oraş european, trebuie să avem legături cu acele comunităţi, care ne înconjoară.
– Pe ce direcţii puneţi accentul în dezvoltarea legăturilor transfrontaliere?
– Consiliul Orăşenesc Cernăuţi acordă o atenţie deosebită acestor procese, mai ales colaborării economice, realizării proiectelor comune. Însă, temelia oricăror legături bilaterale este, de obicei, cultura. Se ştie că fără de cultură, fără înţelegerea a tot ce se cheamă spiritual, fără comunicare în cele din urmă, fără o viziune clară asupra valorilor umane, nu pot să existe nici un fel de legături, fie de afaceri, politice sau de altă natură. De aceea, acordăm o atenţie deosebită acestor procese. Am semnat cu colegii români o serie de acorduri de colaborare, în special cu oraşele Timişoara şi Iaşi. În anul 2021 aceste oraşe vor pretinde la titlul de capitală culturală a Europei. Şi, conform practicii acestui concurs, ele pot avea oraşe-partenere. Asemenea oraşe-partenere pentru Timişoara a devenit Cernăuţiul, iar pentru Iaşi – Cernăuţiul şi Chişinăul. În acest sens am semnat la Iaşi, în prezenţa Prim-Ministrului României, un acord trilateral în domeniile învăţământului, culturii, economiei.
– Ştim că aveţi unele proiecte concrete de colaborare şi cu autorităţile municipiului Bucureşti.
– Cât priveşte unele proiecte concrete, mă refer acum la cel privind dotarea Cernăuţiului cu troleibuze, am avut unele discuţii acum doi ani. Am aflat atunci că municipiul Bucureşti dispune de un mare parc de troleibuze, care necesită renovare. Până la acel moment efectuasem vizite la Timişoara. Am aflat că Timişoara şi-a renovat parcul de troleibuze pe banii alocaţi prin fondurile Uniunii Europene. Acolo circulă troleibuze nu prea mari de marca „SHCODA”, la care putem doar să visăm neavând acces la fondurile Uniunii Europene. Costul unui astfel de troleibuz nou este de la 600 mii euro în sus. Cernăuţiul nu dispune de astfel de posibilităţi. Dar şi parcul de troleibuze din Cernăuţi necesită renovare. Din cele 150 de troleibuze, care au circulat pe străzile oraşului în trecut, au rămas doar vreo 60, dar şi resursele lor, în mod practic, s-au epuizat. Şi iată că s-a ivit o atare posibilitate de a colabora cu autorităţile de la Bucureşti. Cu ajutorul doamnei Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, am luat legătura cu primăria din Bucureşti, unde ni s-a spus că teoretic o asemenea posibilitate există. Au urmat câteva vizite ale noastre la Bucureşti, unde ne-am întâlnit cu viceprimarul municipiului şi cu conducerea Parcului de troleibuze. Acolo am primit asigurări că imediat ce va apare o posibilitate de renovare a Parcului de troleibuze din Bucureşti, ei vor transmite un anumit număr de maşini la Cernăuţi. De asemenea, lucrăm cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în ceea ce priveşte achiziţionarea de noi troleibuze. Circa 40 de troleibuze noi vor începe să circule pe itinerariile din Cernăuţi în primăvara anului 2016. Acest lucru a devenit posibil datorită realizării programului de modernizare a transportului electric al Ucrainei. Cernăuţiul a devenit unul dintre primele oraşe, care a beneficiat de roadele acestui program.
– Cernăuţiul este un oraş specific în privinţa structurii sale etnice. Urbea are trei periferii, unde locuiesc compact etnici români. Care sunt problemele cu care se confruntă locuitorii de acolo?
– Problemele acestor periferii îmi sunt bine cunoscute. Cândva am fost ales deputat în Consiliul Orăşenesc la Roşa-Stânca. Este circumscripţia în care a fost deputat şi tatăl meu. Cu timpul am devenit primar, însă consider această circumscripţie ca fiind natală. Întreţin contacte permanente cu locuitorii din Roşa, Horecea Urbană. Ţin mereu în câmpul de vedere şcolile româneşti. Atunci când unele „capete fierbinţi” ale politicienilor încearcă să facă acolo unele reforme, ce ar veni în contradicţie cu dorinţele oamenilor, încerc să le stopez. Fiecare reformă trebuie să fie în folosul şi la dorinţa oamenilor. Aşa cred eu. În general, problemele acestor periferii sunt aceleaşi ca şi în celelalte zone: starea drumurilor, canalizarea, aprovizionarea cu apă. Însă, încet-încet ele sunt soluţionate.
– Care este soarta Muzeului „Mihai Eminescu”? Vor avea sorţi de izbândă acele bune intenţii de a restaura casa de pe strada Aron Pumnul?
La solicitarea Fundaţiei „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Consiliul Orăşenesc a adoptat hotărârea de a încheia un act de comodat, prin care Fundaţia respectivă devine stăpână pe 5 ari asupra imobilului de pe strada A. Pumnul, 19, pentru a efectua lucrări de reparaţie, renovare, restaurare, pentru ca la încheierea mandatului preşedintele Fundaţiei, dl Vasile Tărâţeanu, să restituie comunităţii teritoriale Cernăuţi acest imobil în care să funcţioneze Muzeul literar-memorial „M. Eminescu”.
– Să luăm Şcoala nr. 10 de la Roşa. Acolo există necesitatea deschiderii unei grădiniţe de copii pentru a crea un Complex Instructiv-Educativ. Cum contribuie primăria la soluţionarea acestei probleme?
– Aceasta este o problemă nu numai a suburbiei Roşa, este o problemă a întregului oraş, deoarece grădiniţe de copii într-adevăr nu ajung. Din păcate, la Roşa-Stânca în genere nu avem grădiniţă. La Roşa, grădiniţa funcţionează într-o încăpere care nu este acomodată pentru aşa ceva. Dacă totul va merge conform planului, în anul viitor intenţionăm să inaugurăm mai mult de 30 de grupe de copii la grădiniţe, ceea ce va rezolva pe jumătate problema respectivă. Însă, actuală va rămânea problema periferiei. Acolo mai trebuie să construim şi să reconstruim. Ar fi posibil ca în preajma jubileului de 200 de ani al Şcolii de la Roşa, care va fi marcat la finele anului 2016, să fie renovată partea veche a şcolii unde să funcţioneze grădiniţa de copii, iar cu timpul şi clase întregi.
Ce poate întreprinde Consiliul Orăşenesc pentru activizarea acestor legături şi ce le poate propune Cernăuţiul potenţialilor investitori?
– Principalul lucru, pe care-l putem propune potenţialilor investitori este susţinerea. E bine că jurnaliştii se interesează de aceste lucruri, însă principala întrebare o adresează investitorii. Să fim sinceri, în prezent investitorii nu prea doresc să lucreze în Ucraina, ceea ce este legat de situaţia politică şi economică complicată, de agresiunea militară a Rusiei. Cunosc mulţi oameni de afaceri, inclusiv români, care vin la Cernăuţi, stabilesc contacte, studiază piaţa, dar nu mai mult. În prezent, problema creării locurilor de muncă sau extinderea producţiei la Cernăuţi nu este la ordinea zilei. Deşi, autorităţile oraşului fac totul pentru a apropia acel moment când situaţia se va îmbunătăţi. Continuăm să lucrăm în direcţia dată. Chiar pe parcursul ultimului an am avut la primărie o serie de întâlniri cu delegaţii de antreprenori din România. Un rezultat al întâlnirii dintre oamenii de afaceri cernăuţeni şi cei din Iaşi a devenit semnarea acordului de colaborare în domeniul producerii tehnologiilor performante. Am desfăşurat o serie de măsuri împreună cu Camera de Industrie şi Comerţ Suceava. Cu toţii aşteptăm cu nerăbdare acel moment când investitorul de peste hotare, inclusiv cel român, se va simţi în Ucraina, inclusiv la Cernăuţi, liniştit şi confortabil.
Pagină realizată de Dumitru VERBIŢCHI