Întotdeauna omul caută unde-i mai bine, iar mulți concetățeni de-ai noștri sunt nevoiți să caute acest bine peste hotarele țării, acolo unde poate găsi un loc de lucru, căci la baștină nu prea are ocupație, iar dacă o are nu întotdeauna munca sa este retribuită așa cum se cuvine. Anul trecut, de exemplu, nivelul real al șomajului în Ucraina a fost de 9,5 la sută. Aceasta înseamnă că fără lucru au rămas circa 2 milioane de persoane. Evident că majoritatea lor vor căuta, într-un fel sau altul, să-și asigure existența. Speranța îi cheamă la drum și-i duce departe de casă, pe meleaguri străine.
Date oficiale precise despre numărul cetățenilor Ucrainei, plecați la muncă peste hotare nu există. Doar la ieșirea din țară este fixat numai faptul trecerii frontierei, dar nu scopul vizitării unei sau altei țări. Serviciul de stat pentru ocuparea forței de muncă consideră că peste hotare lucrează aproximativ 5,5 milioane de cetățeni ucraineni. Aproape 1,5 milioane dintre ei sunt angajați în Polonia. Experții sunt de părerea că fără muncitorii migranți economia poloneză nu se poate dezvolta, de aceea ucrainenilor li se creează posibilități de adaptare și de a munci legal.
Salariul din Polonia, care este de trei ori mai mare decât cel din Ucraina, îi ademenește pe tot mai mulți doritori. Dacă anterior în rândurile migranților ucraineni prevalau locuitorii din regiunile apusene ale Ucrainei, în prezent își îndreaptă privirile și speranțele spre Occident locuitori din Estul țării. Un motiv serios este războiul și situația incertă și imprevizibilă.
Cu toate acestea, experții presupun că migrația de muncă va fi în creștere încă 2-3 ani, apoi va începe scăderea treptată a nivelului ei.
Migrația brațelor de muncă în asemenea proporții va influența negativ asupra produsului intern brut. În ultimii doi ani migrația a dus la reducerea brațelor de muncă din țară cu 5-8 la sută. 70 la sută dintre cei care pleacă peste hotare sunt bărbați, a treia parte dintre emigranți sunt tineri până la 30 de ani și aceasta este de acum o tendință.
Plecând la câștig peste hotare, concetățenii noștri își pun la încercare familiile. Destră- marea familiilor a devenit un fenomen obișnuit în rândurile muncitorilor migranți. Iar dacă la câștig pleacă ambii părinți, odraslele lor rămân acasă fără grija și căldura părintească în cele mai critice perioade a vieții lor. Potrivit cercetărilor Centrului internațional al femeilor pentru apărarea drepturilor omului „La Strada-Ucraina”, 60 la sută dintre concetățenii noștri consideră drept consecințe ale migrației destrămarea familiilor. Iar sociologii sunt de părere că anume migrația brațelor de muncă a schimbat în ultimul timp atitudinea concetățenilor noștri față de formarea familiei. A crescut numărul copiilor născuți în afara familiei (fiecare al cincilea copil – este un indice de două ori mai mare decât cu un sfert de veac în urmă). Femeile nasc mai târziu și foarte multe familii au un singur urmaș. Tabelul copiilor părinților migranți arată în felul următor: 44 la sută dintre copii rămân numai cu mama, 35 la sută – cu unul dintre bunei, 14 la sută – cu tata și 5 la sută cu una dintre rude.
Generalizând cele expuse mai sus, putem pune pe cântar avantajele și dezavantajele migrației brațelor de muncă. Urmările ei pozitive sunt: îmbunătățirea stării materiale a familiilor migranților – 45 la sută, transferul de bani în Ucraina – 16 la sută, stabilirea noilor relații sociale – 11 la sută, ridicarea gradului de calificare a migranților – 9 la sută. Consecințele negative: destrămarea familiilor – 60 la sută, exodul cetățenilor din țară – 55 la sută, pierderea garanțiilor sociale – 40 la sută, înrăutățirea stării sănătății migranților – 37 la sută, creșterea numărului copiilor fără tutela părintească – 22 la sută, pierderea fondului genetic al națiunii – 21 la sută, extinderea bolilor infecțioase periculoase (tuberculoza, SIDA) – 19 la sută, pierderea stagiului de muncă în timpul aflării peste hotare – 17 la sută.
Migrația forțelor de muncă pustiește satele noastre româ- nești. Dacă în cele situate la drumurile centrale și cu o populație mai mare acest lucru nu este atât de vizibil, în localitățile mici și mai îndepărtate procesul respectiv a luat proporții alarmante. Mai tot tineretul este plecat peste hotare. Primarul satului Forosna, raionul Noua Suliță, domnul Florea Șcerbaniuc, a spus cu tristețe și regret în voce că anul trecut, de exemplu, în această localitate s-a născut un singur copil, iar în anul curent posibil să nu fie nici unul. Care este viitorul școlii din sat, unde în prezent învață 60 de copii?
Mai câțiva ani vom avea copii în toate clasele – mai mulţi sau mai puțini, dar vor fi. Iar mai departe ce va fi e cam greu de prevăzut. Și iată că merge vorba să fie creată o școală de bază la Coteleu – pentru patru sate: Coteleu, Șcerbinți, Forosna și Jilovka. Această propunere a fost susținută de pedagogii din toate patru școli, a accentuat domnul primar Florea Șcerbaniuc.
Se spune că prin crearea școlilor de bază învățământul va cunoaște o dezvoltare. În situația dată este vorba nu atât de calitatea învățământului, cât de situația demografică. Mai întâi părinții tineri au plecat la câștig, lăsând odraslele în seama părinților, buneilor. Apoi aceștia au început să-și ia și odraslele peste hotare, care învață în școlile italiene, spaniole, portugheze. Iar la Forosna s-a ajuns ca elevii să învețe numai ca obiect aparte limba lor maternă – româna. Și aceasta, de asemenea, este un rezultat negativ al migrației brațelor de muncă.
Vasile Carlașciuc
În imagine: sărbătoarea consacrată
Zilei de 8 Martie la Școala din Forosna.
Mesajul elevilor este adresat și mamelor plecate în țări străine.