În Camera Reprezentanţilor, Mark Zuckerberg a trebuit să facă faţă unei audieri mai dure decât cea din ziua precedentă, din Senat. Congresmenii i-au făcut reproşuri, i-au cerut să răspundă doar cu „da” sau „nu” şi nu au avut răbdare să-i asculte justificările.
Fondatorul Facebook a spus că ia în calcul o acţiune legală împotriva firmei Cambridge Analytica, a celui care a colectat şi i-a vândut datele a zeci de milioane de utilizatori, cercetătorul Aleksandr Kogan de la Universitatea Cambridge, precum şi a universităţii britanice. Cu o zi înainte, el recunoscuse că profesorul Kogan a vândut datele şi altor companii, scrie digi24.ro
„Ce am găsit este un întreg program asociat cu Universitatea Cambridge Au fost şi alţi protesori care au realizat aplicaţii asemănătoare. Trebuie să înţelegem dacă se întâmplă ceva rău la Universitatea Cambridge care să necesite o acţiune mai puternică din partea noastră”, declară Mark Zuckerber, fondatorul Facebook.
Unii congresmani l-au acuzat pe Mark Zuckerberg că spionează utilizatorii.
Dialog între Kathy Castor, membră a Camerei Reprezentaților SUA și Mark Zuckerberg:
— Facebook a evoluat către un loc unde urmăriţi pe toată lumea. Colectaţi date personale despre oameni care nici măcar nu sunt utilizatori ai Facebook.
— Doamnă reprezentant, nu cred că…
— Da sau nu?
— Doamnă reprezentant, nu cred că asta urmărim.
— Nu, deja aţi recunoscut că faceţi asta în scopuri de securitate şi comerciale. Deci colectaţi date din afara Facebook.
— Nu pot fi mai clar decât atât: nu vindem date personale.
„V-aţi cerut scuze de foarte multe ori. Asta îmi demonstrează că auto-reglementarea pur şi simplu nu funcţionează”, spune Jan Schakowsky, membră a Camerei Reprezentaților SUA.
Membrii Congresului SUA nu par mulţumiţi de promisiunile făcute de fondatorul Facebook şi vorbesc despre nevoia unei legislaţii de protecţie a informaţiilor din mediul online.
În Uniunea Europeană vor intra în vigoare, luna viitoare, noi reguli pentru protecţia datelor personale. Reţelele sociale vor fi obligate să ceară acordul explicit al utilizatorilor, care trebuie informaţi într-o manieră clară ce se va întâmpla cu informaţiile. Sancţiunile sunt cuprinse între 10 şi 20 de milioane de euro sau între 2 şi 4% din cifra de afaceri.