Oamenii de cultură din Kiev au tins permanent să aibă relații bune cu Bucureștiul, mai ales cu ucrainenii din România. Un promotor al acestor legături spirituale a fost regretatul poet și textier ucrainean, Muhailo Tkaci, originar din regiunea Cernăuți. Și iată că un alt bucovinean, stabilit în capitala Ucrainei, compozitorul Marian Gadenko, a preluat această ștafetă. El este oaspetele permanent al festivalurilor cântecului ucrainean, organizate de Uniunea Ucrainenilor din România. Ultimul a avut loc chiar luna trecută în județul Maramureș și, desigur, cu participarea lui Marian Gadenko. Vestitul compozitor a recunoscut: „Colaborarea mea cu Uniunea Ucrainenilor din România a început pe timpurile, când în această țară încă nu era Ambasada Ucrainei. Prin mijloacele bănești, câștigate în urma concertelor de binefacere, am contribuit la ridicarea bisericii din Lugoj. Voi, ucrainenii din România, nu v-ați schimbat… Ați devenit și mai buni, și mai ospitalieri. Mă mândresc cu faptul că Uniunea Ucrainenilor este condusă de tânărul și înțeleptul deputat în Parlamentul României, Mykola Petrețki. Asemenea întâlniri sunt de neuitat…”.
Compozitorul Marian Gadenko este autorul a circa 800 de cântece, unele dintre ele au devenit chiar șlagăre, fiind interpretate de bucovinenii noștri Ivo Bobul și Lilia Sandulesa. Însă drumul spre aștri al lui Marian Gadenko, într-adevăr a fost spinos. Într-un interviu pentru presa din Ucraina el s-a destăinuit: „Noi, bucovinenii, suntem din naștere înfrățiți cu cântecul. Eram elev în clasa întâi când mi s-a propus să fiu solist în opera școlară „Kozak-Derezai”. Și tot din clasa întâi tatăl m-a înscris la școala de muzică. Am învățat să cânt la vioară, la trompetă și baian. Am absolvit Colegiul de arte din Cernăuți și am fost conducător artistic la Clubul din Broscăuții Noi, apoi la Colegiul silvic din Storojineț. Am lucrat 19 ani în organele de interne și în 1986, printre primii, am fost trimis la Cernobyl. Aveam 31 de ani și eram în grad de căpitan de miliție. În luna iulie a aceluiași an m-am întors din zona catastrofei și în noiembrie am căzut mergând pe stradă. Am făcut insult și timp de 40 de zile mi se părea că zbor în ceruri, însă Dumnezeu nu m-a primit. Acolo am întâlnit o femeie în alb, care mi s-a adresat: ”Mariane, ce cauți aici? E prea devreme. Încă nu ți-ai cântat cântecele. Cântecul este soarta ta”. Până atunci nu am scris nici un vers și nu am compus nici o melodie. Medicii m-au întors de pe cea lume nu milițian, ci compozitor. Și am compus primul cântec „Emigranta”. Din inspirație divină au apărut versurile și melodia lui”.
În anul 1991 acea femeie în alb i s-a arătat din nou în vis lui Marian Gadenko și i-a spus: „Mariane, ai cântat destul. Lasă și alții să cânte”. Și de atunci compozitorul se consacră organizării festivalurilor, și nu numai în Ucraina (chiar în Storojinețul său natal), ci și în țările vecine, inclusiv în România. El este inițiatorul vestitului Festival „Dolea” („Soarta”), care a dat foaie de drum în lumea artei multor tineri talentați. Într-adevăr, cântecul este destinul lui Marian Gadenko.
În imagine: Marian Gadenko între prietenii din România.