Ziua Limbii Române este o Sărbătoare a tuturor românilor împrăștiați pe glob. Dar a pornit ea de la Chișinău, la începutul anilor 90, când basarabenii, întruniți în Marea Adunare Națională, au obținut mai întâi grafia latină, haina grafică firească a graiului lor, apoi și independența republicii. Lupta pentru limbă a devenit un aspect al luptei pentru democrație, un imbold al deșteptării naționale. Deci, a fost pe deplin argumentată decizia de a omagia la 31 august Ziua Limbii Române, inițiativa fiind preluată imediat și realizată la Cernăuți, în una din duminicile lui septembrie, de către tânăra Societate pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”. Apoi și în România, mai târziu, s-a decis ca ziua de 31 august să treacă sub raza nemuritoare a stelei Limbii Române. La Cernăuți sărbătoarea a rămas să fie marcată în prima duminică a lui septembrie, tradiția subliniind sfințenia graiului matern și patimile celor ce se străduiesc să-l mențină pentru rugăciune și educație într-un mediu multicultural, în care adie dinspre alte zări vântul globalizării.
SĂRBĂTOARE CU NUANŢĂ DE TRISTEȚE
Dacă la primele sale ediții Sărbătoarea „Limba noastră cea română” semăna mai mult cu o acțiune de protest (deși pozițiile limbii române în Țara Fagilor erau atunci mai puternice), treptat s-a oferit scena pentru mesaje de felicitare și numere artistice. Și totuși, de la microfon se spuneau lucruri despre starea adevărată a funcționării limbii materne în mediul românesc din regiune. Putem spune că ultima, cea de a 29-a ediție a sărbătorii care s-a desfășurat la 2 septembrie în sala Filarmonicii din Cernăuți, a fost, nu pur și simplu, un concert al celor mai bune colective artistice amatoricești românești din regiune. Cântecele cu mesaj patriotic, în interpretarea Corului „Dragoș Vodă” al Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” (dirijor Dumitru Caulea), Ansamblului vocal „Fetele din Bucovina” (Luminița Demianic), Ansamblului de copii „Perla” (Iurie Levcic) și Ansamblului de copii „Izvorașul” din Ropcea (Victoria Costinean), au încurajat inimile pline de tristețe. Mai mulți vorbitori, în mare parte reprezentanți ai intelectualității de creație și mesageri ai limbii române – Vasile Bâcu, Nicolae Șapcă, Ilie Tudor Zegrea, Ion Popescu, ş.a. – au sesizat că actuala ediție a Sărbătorii „Limba noastră cea română” este cea mai tristă din cauza adoptării, în toamna anului trecut, a Legii educației care prevede unele restricții nedorite în procesul de învățământ în limbile minorităților naționale, inclusiv în limba română, iar protestele vădite ale bucovinenilor, îngrijorați de viitorul școlilor românești din ținut, nu au fost auzite sus, la ministerul de resort din Kiev.
APOSTOLI AI NEAMULUI
Așa sunt numiți profesorii de română, cei care altoiesc dragostea faţă de graiul matern în sufletele copiilor. Cu ani în urmă, în cadrul unei astfel de sărbători, regretatul profesor, membru de onoare al Academiei Române, șeful Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene, Grigore Bostan, a observat: „Majoritatea celor prezenți în sală sunt absolvenții catedrei noastre”. Câteva generații de cadre didactice, care aveau diplome cu calificativul de „profesor de limba și literatura moldovenească”, s-au consacrat cu trup și suflet servirii limbii române (indiferent cum ea era numită oficial în sistemul de învățământ din regiune și din Ucraina), reușind să-și pregătească urmașii. De câțiva ani se desfășoară olimpiada la limba română la nivel de țară, cu participarea elevilor din regiunile Cernăuți și Transcarpatică. Evident este un stimul pentru elevi și profesorii lor. A fost pentru prima dată, când în cadrul Sărbătorii „Limba noastră cea română”, au fost menționați cu diplome învingătorii ultimei olimpiade: Maria Costaș și Andrei Cravciuc de la Gimnaziul nr. 6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, Adriana Costinean și Cristina Iaremco de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, Ana-Maria Moroz de la Școala medie din Iordănești și Eleonora Vlad de la Școala medie din Apșa de Mijloc, regiunea Transcarpatică.
Ne bucură faptul că elevii manifestă interes și își iubesc limba maternă. Dar este alarmant altceva: anul acesta la specialitatea „limba și literatura română” de la Universitatea cernăuțeană nu a fost înmatriculat nici un student. Oare în viitor vom rămânea fără „apostoli ai neamului”? Răspunsul la această întrebare l-am primit din decanatul Facultăţii de Filologie, îndeosebi de la decanul Facultăţii, domnul Boris Bunciuk.
Redăm integral răspunsul pe care l-am primit de la decanatul Facultăţii de Filologie:
Anul acesta pentru absolvenţii şcolilor româneşti Universitatea Naţională „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi a propus următoarele specialităţi:
1. „Filologia (limba şi literatura română şi limba engleză)” – numai locuri cu plată. La această specialitate au fost depuse 12 cereri, însă atestatele în original n-a înaintat nimeni.
2. „Filologia (traducere româno-ucraineană)” – au fost repartizate 2 locuri bugetare şi 10 locuri cu taxe. Cereri au depus 8 abiturienţi, dintre care atestatele în original au înaintat numai doi, cărora li s-a propus să fie înmatriculaţi. Însă, datorită faptului că nu poate fi creat un grup academic din 2 persoane, ei au fost înmatriculaţi la alte specialităţi (filologia franceză şi ucraineană).
3. „Învăţământul mediu (limba şi literatura română)” – propunere cu taxe. La 5 locuri cu taxe au fost depuse 4 cereri. Însă, documentele în original n-a înaintat nici un abiturient.
4. „Învăţământul mediu (limba şi literatura română)” – propunere bugetară. Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei a repartizat la aceste specialităţi 8 locuri bugetare şi 5 locuri cu taxă. Tuturor abiturienţilor li s-a propus să depună documentele la locurile bugetare. Din păcate, nici un abiturient nu a depus documentele respective la aceste locuri.
Catedra de Filologie Română şi Clasică a făcut publicitate acestor specialităţi în presa din regiune. În viitor va fi intensificată activitatea de orientare profesională cu absolvenţii şcolilor româneşti. Din păcate, problema înmatriculării la specialităţile Catedrei de Filologie Română şi Clasică există de circa 10 ani.
Pe scena Sărbătorii „Limba noastră cea română” a fost omagiat poetul cernăuțean Simion Gociu, jubileul de 70 de ani al căruia a coincis cu acest eveniment de amploare pentru comunitatea românească din regiune. E o coincidență firească, deoarece Simion Gociu a fost și rămâne un luptător pentru cauza limbii române.