În a treia duminică a lui septembrie, când pădurea se află între două anotimpuri – vară și toamnă – este marcată sărbătoarea profesională a lucrătorului silvic. Pădurile, ca și solul fertil, sunt cele mai valoroase bogății naturale ale țării. Copacii de specie rară pot fi trecuți în Cartea Roșie, pădurea – nicidecum. Or, dispariția ei ar însemna o adevărată catastrofă ecologică, cu urmări imprevizibile. La fel cum pomicultorul îngrijește de livada sa, așa și pădurarul trebuie să îngrijească de crânguri și poiene. Oricât de des ar fi codrul, el nu poate ascunde lipsa de spirit gospodăresc al celui ce-i poartă de grijă.
Mândri fagi de pe meleagurile Herței…
– Pădurea este un organism viu, complex, care crește de la sine, dar și după planurile omului, observă interlocutorul meu, domnul Valeriu SANAVCEAN, șeful Ocolului silvic Târnauca, raionul Herța. Iar aceste planuri nu trebuie să fie jefuitoare. Copacul crește greu, ca să ajungă la condițiile necesare e nevoie de timp, de zeci de ani, dar este tăiat în câteva minute…
Ocolul silvic Târnauca se întinde pe o suprafață de 2.381 de hectare, în care predomină fagul.
– Să nu credeți că dacă în pădure se aude motorul ferestrăului mecanic, înseamnă că pădurea este jefuită. Se fac tăieri sanitare, tăieri planificate. După ele se poate aprecia felul de gospodărire. Iar pădurea are nevoie de un gospodar grijuliu, afirmă domnul Valeriu Sanavcean. Ai tăiat copacii de pe o anumită parcelă, plantează alții în loc. Noi ne ținem de regenerarea naturală a pădurii, căci ea este mai eficientă. Copacii tineri, care răsar la voia întâmplării, cresc mai bine, important e să curățim terenul de salcâmi, căci ei îi înăbușă pe aceștia.
În societatea ucraineană există părerea: comerțul cu lemnul este un business avantajos. Este avantajos pentru braconieri și păgubitor pentru țară.
– Se exportă în mare parte bușteni. Noi, însă, vindem deja lemn prelucrat, cherestea, doar la Ocolul silvic avem și gater. Iar materialul de construcție întotdeauna s-a bucurat de căutare. Iată de ce acest lucru e mai avantajos, consideră domnul Valeriu. Pentru a interzice exportul de bușteni, trebuie create întreprinderi de prelucrare a lemnului și atunci efectul va fi cel dorit.
De la șofer la șef al ocolului silvic
Născut în satul Stănești, raionul Hliboca, dl Valeriu Sanavcean a lucrat 12 ani șofer, transporta lemnul din pădure. A obținut studii superioare prin corespondență și a fost transferat la Punctul de achiziționare a lemnului din Hliboca. Cu cinci ani în urmă i s-a propus postul de șef al Ocolului silvic din Târnauca. A încercat să refuze, motivând că locuieşte în alt raion și drumul de la Stănești până la Târnauca e cam lung. La Direcția regională a Gospodăriei silvice i s-a explicat clar: situația este complicată, toți lucrătorii Ocolului silvic au intenția să depună cereri de concediere, iar dacă vine acolo un om dintr-o parte, în locul șefului compromis, acesta trebuie să fie un român ca să găsească repede limbă comună cu membrii colectivului și să câștige încrederea acestora.
– Venind la Târnauca am aflat că lucrătorii Ocolului silvic nu primeau regulat salarii, nu aveau uneltele de muncă necesare. Le-am creat toate condițiile și cine a dorit cu adevărat să lucreze, a rămas în colectiv, cine nu – a plecat. Am făcut ordine cu finanțele și oamenii noștri primesc la timp și salariul, și plata în avans. În schimb, le cer să-și facă datoria așa cum se cuvine, explică șeful Ocolului silvic Târnauca. De membrii colectivului trebuie să ai grijă ca și de pădure. Iată, nu demult mi-a telefonat la ora două de noapte un lucrător de-al nostru. I s-a îmbolnăvit copilul și a fost dus de urgență la spital, la Cernăuți. Avea nevoie de bani și trebuia să-l ajut… Tinerii silvicultori din Culiceni Atitudinea grijulie față de pădure se educă în familie, se formează la școală. Ea este ca și copacul tânăr, care prinde rădăcini și crește alături de unul secular. Administrația Școlii medii incomplete din Culiceni a rămas încântată de activitatea „tinerilor silvicultori” din Poleana, raionul Hotin, și în anul 2001 au aplicat această experiență la Culiceni. În Cercul tinerilor silvicultori de aici sunt înscriși 50 de elevi, iar după cum afirmă directoarea școlii, dna Angela Todereanu, doritori sunt cu mult mai mulți. Activitatea cercului este patronat de Alexandru Todereanu, șeful-adjunct al Ocolului silvic Târnauca.
– Copiilor li se insuflă dragostea față de natură. Împreună cu lucrătorii noștri ei participă la plantarea copacilor și arbuștilor. Copacii sădiți de ei cresc pe teritoriul Mănăstirii din Bănceni, în orașul Herța – în parc și lângă monumente. Iar primăvara meșteresc colivii pentru păsări, precizează domnul Valeriu Sanavcean. Acesta este aspectul practic al activității Cercului tinerilor silvicultori din Culiceni. Dar mai există și altul, cel al instruirii. Elevii din Culiceni participă la diferite concursuri, prezintă lucrări pe teme ecologice. În anul 2008, Alexei Todereanu, de exemplu, a ocupat locul trei pe țară. Iată și luna aceasta, pentru primul loc ocupat în regiune, o echipă de tineri silvicultori din Culiceni va pleca la Sumy, la o întrunire pe țară. Voi menționa că în rândurile elevilor din Culiceni sunt mulți doritori de a îmbrățișa profesia de silvicultor. Câțiva elevi au învățat la Liceul silvic din Storojineț, mai mulți – la Facultatea de Biologie de la Universitatea cernăuțeană.