La Piaţa „Kalinivska” se bate alarma: în curând numărul vânzătorilor poate să depăşească cel al cumpărătorilor

Dacă până la 1991 în bugetul Cernăuţiului vărsau sume considerabile întreprinderile moderne de electrotehnică, din 1991 încoace principalul colos al oraşului a devenit Piaţa „Kalinivska”, unde în prezent lucrează aproximativ atâţia oameni cât la întreprinderile de „producţie secretă” de odinioară.
Dacă în trecutul nu prea în­depărtat uzinele de electrotehnică din Cernăuţi îşi trimiteau autobuzele în satele din împrejurimi pentru a-i aduce pe muncitori la schimbul de mun­că, iar după terminarea lui – înapoi acasă, în prezent rutiere speciale circulă de dimineaţă şi până în seară spre Piaţa „Kalinivska”, ducându-i nu nu-­mai pe vânzători, ci şi pe cumpărători. Mai marii oraşului se roagă pentru acest gigant complex comercial care menţine viaţa economică a Cernăuţiului.
Însă criza economică mer­ge de-a dreptul – nu alege întreprinderi mari şi mici. Ea poate foarte uşor afecta şi pieţele, fiindcă orice piaţă, în esenţă, este dependentă de punga cumpărătorului. Ne dăm bine seama cât de „grea” este punga cumpărătorului obişnuit acum, în condiţiile complicate din ţară şi a declinului economic. El se în­con­joară cu strictul necesar şi nu-şi permite cheltuieli supli­men­­tare. Şi imensa Piaţă „Kalinivska” devine tot mai pus­tie, cu excepţia zilelor de sărbătoare, când omul stresat de griji şi nevoi vrea să-şi cumpere ceva pentru a-şi face o bucurie sie sau celor apropiaţi.
Şi ca înadins s-a abătut şi o altă belea – instabilitatea cursului valutar. După cum afirmă în­suşi vânzătorii de la Piaţa „Kalinivska”, mai toată marfa adusă la piaţă este cumpărată pe valută străină şi ei zilnic sunt nevoiţi să schimbe preţul, în dependenţă de oscilarea cursului valutar. De fapt, această oscilaţie nu este mare, ci este vorba de un salt mereu crescând. Puţinii cumpărători când aud cât costă marfa, stau pe gânduri şi în cele din urmă se dezic de ea.
Odată ce mărfurile nu sunt realizate, rămân fără mijloace de existenţă şi vânzătorii. Ei nu au pe ce cumpăra marfă nouă. Experţii deja bat alarma: un asemenea curs valutar cauzează daune considerabile businessului mic şi mijlociu, considerat forţa motrice a economiei. Antreprenorii mici şi mijlocii plătesc în buget 10 la sută din venit, însă au crescut considerabil şi taxele pentru arendă, agenţii energetici etc. Dacă con­ducerea ţării nu va lua mă­suri radicale de creare a condiţiilor favorabile pentru business, acesta, pur şi simplu, se va închide, iar antreprenorii de azi vor deveni muncitori migranţi. Aceasta este o pierdere pentru Ucraina, nemaivorbind de fiecare localitate în parte. Ţara a trecut prin perioada închiderii întreprinderilor industriale, iar lacătul mare la poarta pieţii o va trage şi mai mult la fund. Iată de ce demnitarii trebuie să reformeze urgent economia naţională.