Oleg Voloşin, expert în politica internațională, consideră că situația cu ucrainenii de origine maghiară din Transcarpatia și conflictul din jurul studierii limbii ucrainene, nu este unică, notează Etcetra.ua. De exemplu, refugiații din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord nu se grăbesc să se asimileze în țările europene și să învețe o limbă nouă, deși beneficiază de asistență din partea guvernelor țărilor care le-au adoptat. Totuşi, aceasta nu înseamnă că aceşti refugiaţi încalcă legea. Trebuie remarcat faptul că concluziile Comisiei de la Veneția indică faptul că locuitorii țării au dreptul să studieze limba de stat, dar aceasta nu este datoria lor, spune expertul.
Oleg Voloşin remarcă faptul că maghiarii din actuala regiune Transcarpatia locuiau pe aceste teritorii înainte de apariția limbii literare ucrainene. Acest teritoriu a devenit parte a Ucrainei în 1945. Prin urmare, oficial Kievul nu ar trebui să forțeze locuitorii acestei regiuni să înveţe limba ucraineană, ci doar să-i încurajeze să facă acest lucru.
Astăzi chiar şi etnicii ucraineni caută să obţină pașaportul maghiar pentru a-și îmbunătăți situaţia financiară. Potrivit expertului, „nu poţi fi concomitent foarte sărac și foarte mândru”.
Voloşin dă ca exemplu ucrainenii care pleacă la muncă în Polonia și Italia şi care învață rapid limba statului unde muncesc. Când situația economică din Ucraina va deveni astfel încât un locuitor din Beregovo va merge în căutarea unui loc de muncă la Kiev și nu în Budapesta, atunci el va începe să învețe limba ucraineană, spune expertul.