În atenţia agricultorilor
Se știe că porumbul e o cultură valoroasă, iar strămoșii noștri consumau regulat bucate din porumb. Ele serveau ca profilaxie a aterosclerozei, cancerului, bolilor cardiovasculare. Vara fierbem, coacem știuleți de porumb cerealier. Însă există și specii legumicole de porumb. Știuleții lui sunt mai gustoși și mai dulci decât cei de porumb cerealier. Valoarea alimentară a porumbului legumicol e de 338 kilocalorii.
Boabele de porumb legumicol sau zaharat conțin 67-72 la sută hidrați de carbon, de două ori mai mult decât cele de porumb cerealier, 10 la sută proteine, 5-8 la sută grăsimi, de asemenea conţine amidon, celuloză, vitamine, caroten, săruri minerale de calciu, potasiu, fier, fosfor, natriu, clor, sulf. Deci, acest porumb e mai bogat în substanțe biochimice.
Cultivarea porumbului zaharat se aseamănă cu cea a cultivării porumbului cerealier și este accesibilă agricultorilor. Se seamănă pe sectoare bine iluminate, cu umiditate normală și are nevoie de căldură. Solul trebuie să fie fertil, nu suportă soluri cu un grad sporit de aciditate și mlăștinoase. Culturi premergătoare pot fi grâul, orzul, mazărea, fasolea, castravetele, ceapa, culturile verzi. Nu se potrivesc parcelele, unde a crescut cartoful, porumbul, sfecla, varza.
De menționat, că porumbul zaharat trebuie însămânțat mai departe de porumbul cerealier – la 7-9 metri. Pentru o mai bună polenizare se va semăna în câteva rânduri – la o distanță de 55-60 cm, iar între plante distanța trebuie să fie de 20-24 cm. În cazul polenizării lui de către porumbul obișnuit, știuleții vor fi obișnuiți.
Le pot recomanda agricultorilor mai multe soiuri: „Delikatesnyi”, „Brusnițea”, „Aromatna”, precum și soiurile hibrid „Roksolana F1”, „Dobrynia F1” etc.
La rărit se lasă câte o plantă în cuib. Solul se afânează mușuroi, iar pe timp secetos plantele sunt udate când acestea au zece frunze. Se face fertilizarea suplimentară. La 50 metri pătrați se va încorpora 0,2 kilograme de carbamide, 0,75 kilograme de superfosfat și 0,25 kilograme de calimagneziu. În perioada de vegetație lăstarii laterali sunt înlăturați.
Se recoltează când boabele sunt în lăptișor îngroșat. Recoltarea e specifică: se face dimineața. Se întrebuințează imediat sau se păstrează în frigider nu pentru mult timp, fiindcă zahărul din boabe se transformă în amidon și acestea își pierd gustul.
Pentru consumarea porumbului zaharat un timp mai îndelungat, însămânțările se fac de trei ori – peste 10-12 zile. Știuleții se curăță de pănuși în preajma gătirii bucatelor.
Ion CRILIUC, pedolog
Cultivarea porumbului zaharat
