A încetat să bată inima unui mare poet ucrainean și a unui sincer prieten al scriitorilor români din Bucovina – Vitali KOLODII.
La sfârșit de Mărțișor s-a stins din viață Vitali Kolodii, suflarea înnoitoare a primăverii a luat cu ea ultimele rânduri scrise de Poet pe patul de suferință și le-a dus în veșnicie…
Întreaga creație a lui Vitali Kolodii – poezia, dramaturgia, proza, publicistica, critica și istoria literară – va rămâne ca un exemplu de servire cu fidelitate și har deosebit Cuvântul. Vitali Kolodii a trudit cu mare râvnă, dragoste și onestitate pe ogorul literelor ucrainene. O bună parte din lucrările sale, mai ales cele dramatice, scrise în versuri, sunt de cea mai înaltă probă artistică și îmbogățesc patrimoniul literaturii ucrainene. Opera poetică kolodiană din ultimul pătrar de veac este pătrunsă de un sentiment patriotic adevărat, căci autorul a fost întotdeauna sincer cu sine, cu societatea în care a trăit, îndeplinindu-și cinstit misiunea de Poet și Cetățean.
Născut în sudul Ucrainei (orașul Pervomaisk, regiunea Mykolaiv), soarta l-a adus încă în tinerețe pe meleagurile bucovinene, unde i-a schimbat meseria pur tehnică pe cea de mânuire a condeiului. I-a mai strecurat în suflet și dragostea față de aceste plaiuri și oamenii lui. Traducând din creația confraților săi de condei români – Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Ilie Tudor Zegrea, a manifestat un mare interes față de literatura română. „Cuvântul care sună altfel” (expresia lui) l-a îndemnat să traducă în limba lui Șevcenko nemuritorul poem al lui Eminescu „Luceafărul”. Traducerea lui Vitali Kolodii a „Luceafărului” este recunoscută ca cea mai bună în arealul slav de est. Acest eveniment literar de importanță deosebită a fost menționat atât de Uniunea Scriitorilor din România, cât și de cea din Republica Moldova, traducătorului „Luceafărului” decernându-i-se premiile „Eminescu”. La fel de înalt au fost apreciate și traducerile de către Vitali Kolodii a unor creații poetice de Grigore Vieru. Poetul ucrainean din Cernăuți a devenit și laureatul unui Festival internațional de poezie de la București. Ucraineanul Vitali Kolodii și românul Mircea Lutic, care și-au tradus opera reciproc, au demonstrat o conlucrare clasică între reprezentanții a două popoare și culturi, demnă de urmat.
Marele poet Vitali Kolodii a plecat pe calea neîntoarcerii, însă au rămas pentru urmași valoroasele sale opere, care își așteaptă justa apreciere. Ele ne îmbogățesc spiritual, ne îndeamnă să ne iubim unii pe alții, ne ajută să ne înțelegem mai bine rostul vieții.
Colectivul redacției săptămânalului „Libertatea Cuvântului”, care a propagat
activitatea literară kolodiană, exprimă profunde condoleanțe îndureratei familii
și rudelor defunctului.
Fie-i veșnică pomenirea!
Excelența sa Cuvântul a mai pierdut un ostaș fidel…
