Tradiţii pentru spor şi sănătate la sărbătoarea Naşterii Domnului — Crăciunul

craciun1-700x467

Prin tradiţie, Crăciunul este sărbătoarea sfârşitului de an patronată de Moş Ajun, fratele geamăn al lui Moş Crăciun, unul dintre apostolii lui Iisus. De la Moş Ajun s-a răspândit obiceiul colindului, iar cei care merg pe la casele gospodarilor, să le ureze spor şi sănătate, sunt solii care vestesc creştinilor bucurii şi împliniri pentru aleasa sărbătoare a Naşterii Domnului. Deci, să-l întâmpinăm pe Hristos în sufletul şi în casele noastre şi să ne bucurăm de Lumina Sărbătorii.

Părinţii să dăruiască fiecărui copil câţiva bănuţi. Tradiţia spune că Moş Ajun a orânduit ca în această noapte sfântă, părinţii să-i dăruiască fiecărui copil şi câţiva bănuţi. Acest dar financiar simbolizează sporul, de care se va bucura copilul până la anul următor.

Cele mai frumoase tradiţii au legătură cu familia. La marele Praznic al Crăciunului, cele mai frumoase tradiţii sunt legate de viaţa de familie. Toate îşi adună seva din miturile străvechi sau din cele creştine, din rodul rugăciunilor adresate Maicii Domnului şi Fiului ei, Iisus Hristos.

Pentru sănătatea copiilor. Tradiţiile legate de sănătatea copiilor se practică cu sfinţenie în Ajunul Crăciunului. Pe lângă alte bunătăţi, copiilor li se dă să mănânce la masă seminţe de bostan, pentru ca ei să fie sănătoşi tot anul.

Ritual pentru ca pâinea să rămână proaspătă. Un alt obicei, practicat de secole în seara de Ajun, se referă la ungerea pâinilor cu „muruială”, o pastă preparată din făină de grâu şi agheasmă. Ritualul se face pentru ca pâinile să se păstreze proaspete şi gustoase, iar cu muruiala care a rămas, gospodarii trebuie să ungă pomii, pentru ca în anul următor rodul lor să fie şi mai bogat.

Vin colindătorii. Tot în Ajunul Crăciunului, cetele de colindători vin să ureze bucurii şi spor în muncă tuturor gospodarilor. Un astfel de obicei se respectă de secole. Copiii mici vin să colinde la casele gospodarilor. Pentru urările de bine adresate, colindătorii primesc de la gazde colaci, nuci şi mere.

Bucatele tradiţionale trebuie să împodobească masa festivă. Dumnezeu a orânduit sărbătoarea Crăciunului, pentru ca omul să deguste roadele pământului. Pe lângă acestea, bucatele din carne de purcel împodobesc masa de sărbătoare, iar cine nu taie un porc gras, este bine să pregătească pentru masa festivă din Ajunul Crăciunului supă şi friptură, preparate dintr-o găină grasă, sacrificată special pentru acest eveniment religios.

În noaptea magică de Crăciun se respectă cultul morţilor. În familiile care respectă cultul morţilor. În noaptea de Crăciun se îndeplineşte o tradiţie: se pun pe masă un pahar cu apă şi un colac, pentru ca cei răposaţi, care vin la casele lor în noaptea magică de Crăciun, când se deschid cerurile, să se bucure că n-au fost uitaţi.

Apicultorii respectă cu sfinţenie o datină. Şi apicultorii respectă cu sfinţenie o datină; în Ajunul Crăciunului ei nu aruncă nici un obiect din casă, pentru ca albinele să nu părăsească stupii în timpul roitului (nunta albinelor) şi să fie plini de miere.

În Ajunul Crăciunului se împodobeşte bradul. În această zi, se împodobeşte bradul cu dulciuri; sub brad se pun daruri pentru Moş Crăciun: un colac, un cârnaţ şi o sticlă de rachiu, iar pentru calul Moşului, sub brad se pun grăunţe şi fân.

Tradiţia spune că bomboanele cu care împodobim bradul trebuie să fie dulci, pentru ca viaţa membrilor familiei să fie armonioasă şi dulce, până la Crăciunul următor.

Steaua, un obicei la toţi creştinii. Din ziua de Crăciun şi până la Bobotează copiii merg cu Steaua, o datină străveche întâlnită la toţi creştinii. Cântările religioase care vestesc Naşterea Domnului Iisus Hristos, precum „Steaua sus răsare”, „Trei crai de la răsărit”, «În oraşul Vefleem”, sunt primite cu multă bucurie de gospodari, deoarece tradiţia spune că aceste cântări religioase, îndrăgite de creştini, aduc bucurii şi linişte sufletească în casele unde poposesc colindătorii cu Steaua.

Добавить комментарий