În orașul Pliska din Bulgaria a fost dezvelit bustul academicianului Alexandru Teodorov-Bălan, primul rector al Universității Sankt Kliment Ohridski din Sofia în 1888, scrie Libertatea Cuvântului cu referire la topor.od.ua Bustul este instalat pe teritoriul Complexului cultural – istoric „Двор на кириллица” (Curtea chirilică). Bustul, realizat de sculptorul Vasyl Gurmak din Lviv, ocupă un loc demn în aleea scriitorilor de diferite naționalități, care și-au scris operele în chirilică. La ceremonia de inaugurare a participat și o delegație din raionul Bolgrad.
Reamintim că recent satul Kubei a marcat 160 de ani de la nașterea renumitului consătean. Evenimentul a avut loc la școala locală , care îi poartă numele.
Adăugăm că „Curtea chirilică” a fost înființată la Pliska în 2015. Doi ani mai târziu, aici s-au instalat primele busturi ale scriitorilor care au scris și creat în alfabetul chirilic.
Academician și lingvist de renume, Alexandru Teodorov-Bălan lăsat o amprentă semnificativă în istoria și cultura Bulgariei, cu peste 800 de contribuții științifice la dezvoltarea limbii bulgare.
Lingvist, istoric și bibliograf bulgar, Alexandru Teodorov-Bălan s-a născut la Kubei, un sat din Basarabia de Sud, regiunea Odesa, într-o familie de bulgari basarabeni. Numele Bălan ne sugerează că renumitul savant are și origini românești. Conform recensământului din 2001 în satul Kubei 62,12 % dintre locuitori s-au declarat bulgari, 26,56 % — găgăuzi, 9,44%- ruși, 1,53 % — ucraineni și 0,21 % — moldoveni. Mai există și un număr redus de germani și belaruși.
Bălan a studiat la Praga și Leipzig. A absolvit Slavistica la Universitatea Charles din Praga. În 1884 s-a stabilit la Sofia, capitala Principatului Bulgariei, unde patru ani lucrează la Ministerul Iluminării Populare. A devenit profesor de etnografie slavă, dialectologie și istorie a limbii bulgare, iar din 1893 este numit șef al departamentului de literatură bulgară și slavă al Înaltei Școli Pedagogice (viitoarea Universitate din Sofia). La 29 ianuarie 1889, a fost ales primul rector al Universității. Ulterior a fost reales de mai multe ori în această funcție.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a fost secretar al Academiei Bulgare de Științe, iar din 1939 a devenit doctor honoris causa al Universității din Sofia, precum și membru activ al Academiei Bulgare de Științe. Din 1907 până în 1910 a fost și secretar principal al Exarhatului bulgar. Alexsandru Teodorov-Bălan a fost printre fondatorii mișcării turistice din Bulgaria, președinte de lungă durată al Asociației Turistice din Bulgaria și redactor al Revistei Turistice Bulgare. A fost și Mare Maestru al Marii Loji Masonice din Bulgaria.
Printre contribuțiile sale științific,e cele mai importante se referă la studiile gramaticii bulgare, particularitățile fonologiei bulgare, lupta împotriva cuvintelor împrumutate (purism lingvistic) și îmbogățirea limbii folosind cuvinte dialectale. De asemenea, a publicat lucrări în domeniul istoriei literare. Unele dintre publicațiile:
Un studiu asupra istoriei slavo-bulgare, Plovdiv, 1898
Sofroniu din Vratsa, Sofia, 1906
Chiril și Metodiu. Pasionalii, Sofia, 1920
Noua gramatică bulgară, Sofia, 1940
Lupta pentru ortografie modernă (1921-1923), Sofia, 1924
Noua gramatică bulgară pentru toată lumea, Sofia, 1958
Lucrări alese, Sofia, 1987
O carte despre mine, Sofia, 1988
